 | as |
|
| Copleșire [ co-ple-și-re ] VEZI SINONIME PENTRU copleșire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coplesire în mai multe dicționareDefinițiile pentru coplesire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru copleșire: copleșíre substantiv feminin [Atestat: CARAGIALE, O. VII, 101 / Plural: coplesireri / Etimologie: copleși] 1 Încercuire. 2 Biruință. 3-4 Acoperire totală (cu un lichid) Si: copleșeală (3), copleșit1 (3-4). 5 Întindere peste ceva în toate părțile Si: copleșeală (5), copleșit1 (5). 6 Umplere peste măsură Si: copleșeală (6), copleșit1 (6). 7 Năvală. 8 Năpădire. 9 Împovărare. 10 Inundare. 11 Emoționare. 12 Impresionare puternică Si: copleșeală (12), copleșit1 (12). 13 Înconjurare de către ființe Si: copleșeală ( 13), copleșit1 (13). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COPLEȘIRE: COPLEȘÍRE substantiv feminin Faptul de a copleși; năpădire, împovărare. Îți scriu cîteva rînduri... sub copleșirea celui inai greu pesimism. CARAGIALE, O. VII 101. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COPLEȘIRE: COPLEȘÍRE, copleșiri, substantiv feminin Faptul de a copleși; năpădire, împovărare. – vezi copleși. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COPLEȘIRE: COPLEȘÍRE, copleșiri, substantiv feminin Faptul de a copleși; năpădire, împovărare. – vezi copleși. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru copleșire: copleșíre substantiv feminin (silabe -ple-), genitiv dativ articulat copleșírii; plural copleșíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru copleșire: copleșíre (co-ple-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat copleșírii; plural copleșíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COPLESIRE' copléjcopléșcopleșeálăCOPLEȘÍCOPLEȘÍRECOPLEȘÍTCOPLEȘITÓRcoplizáncopấlnă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL copleșire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului copleșire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VII, 101 / Plural: copleșireri / Etimologie: copleși] 1 Încercuire. |
GRAMATICA cuvântului copleșire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului copleșire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul copleșire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE copleșire? Vezi cuvântul copleșire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul copleșire?[ co-ple-și-re ] Se pare că cuvântul copleșire are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A călca strâmb sau alături cu drumul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul copleșire are forma: copleșíri
