eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție coran


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Coran [ co-ran ]
VEZI SINONIME PENTRU coran PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului coran în mai multe dicționare

Definițiile pentru coran din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CORAN:
CORAN, cartea sacră a religiei islamice cuprinzînd cuvîntul lui Allah transmis, prin revelație și numai în limba arabă, lui Mahomed. Fixat în scris între anii 632 (moartea Profetului) și 655 (moartea califului Usman), Coran este alcătuit din 114 diviziuni, numite sure, dispuse de la cele mai lungi către cele mai scurte. Surele conțin norme morale și juridice, concepții metafizice, o cosmologie, o escatologie etc. Coran este baza întregii civilizații islamice.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

Coran
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru Coran:
Coran (Alcoran), cartea sacră a islamului, dictată, după tradiția musulmană, direct lui Mahomed, fie de Alah, fie, din porunca acestuia, de îngerul Djabrail (Gavriil) în timpul califului Osman (secolul 7 despre Hr.); pe pământ nu există decât copii, originalul aflându-se în cer; conține 114 cap. (sure sau surate), care cuprind principiile și dogmele religiei musulmane, precum și diferite precepte religioase, etice și juridice.

– Din limba franceza coran, germana Koran.

Definiție sursă: Dicționar religios

CORAN
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CORAN:
CORÁN substantiv neutru Carte sacră a religiei islamice cuprinzând cuvântul lui Alah transmis prin revelație, și numai în limba arabă, lui Mahomed, alcătuită din diviziuni care conțin precepte religioase, etice și juridice, legende și mituri.

– Din limba franceza coran, germana Koran.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

coran
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coran:
corán1 sn [Atestat: CANTEMIR, HR. 326 / V: alccoran, (înv) cucoran, alcurán / Etimologie: franceza coran, ger Koran] Carte sacră a religiei musulmane, care conține prezentarea dogmelor și a tezelor acesteia, precum și diferite precepte religioase, etice și juridice, legende și mituri. 5
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CORAN
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORAN:
CORÁN substantiv neutru Carte care conține expunerea dogmelor și a tezelor religiei musulmane, precum și diferite legende și mituri. Șeicul Mohjedin căută a întări curajul poporului și simtimentele lui religioase prin verseturi din coran. BĂLCESCU, O. II 135.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CORAN
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CORAN:
CORÁN substantiv neutru Carte sacră a religiei musulmane care conține prezentarea dogmelor și a tezelor acesteia, precum și diferite precepte religioase, etice și juridice, legende și mituri.

– Din limba franceza coran, germana Koran.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

Coran
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Coran:
Coran n. cartea sfântă a Muzulmanilor, care conține legea lui Mahomed. Coranul e o colecțiune de dogme și de precepte, care formează unicul izvor al dreptului, moralei și administrațiunii miuzulmane.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

coran
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru coran:
corán substantiv masculin

– Carte sacră a religiei musulmane.

– Variante (învechit) curan, alcuran. limba turcă koran (secolul XVIII), conform Șeineanu, II, 145.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

CORAN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CORAN:
CORÁN n.

1) Carte care conține dogmele și tezele religiei musulmane.

2) figurat Carte de căpătâi. /<fr. coran, germana Koran

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CORAN
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CORAN:
CORÁN substantiv neutru cartea sfântă la musulmani, care conține învățăturile profetului Mahomed. (< limba franceza Coran, germana Koran)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

coran
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coran:
*corán n., plural e și urĭ (ar. qoram, carte). Biblia (scriptura) mohametanilor.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

coran
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coran:
corán2 sn [Atestat: CHEST. II, 431/375 / Plural: coranuri / Etimologie: nct] (Reg) Coteț.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

Coran
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru Coran:
Corán (titlul cărții de bază a mahomedanismului) substantiv pr. n.
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Coran
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Coran:
Corán (cartea de bază a mahomedanismului) substantiv propriu n.
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

coran
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coran:
corán substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CORAN'
coralitáteCORALÍUCORALLOBOTRYScoraloídCORÁNcorándăCORANGAcoránicCORAPÓRT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coran
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coran dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
326 / V: alccoran, înv cucoran, alcurán / Etimologie: franceza coran, ger Koran] Carte sacră a religiei musulmane, care conține prezentarea dogmelor și a tezelor acesteia, precum și diferite precepte religioase, etice și juridice, legende și mituri.
II, 431/375 / Plural: coranuri / Etimologie: nct] Reg Coteț.

GRAMATICA cuvântului coran?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coran.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coran poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul coran sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
VEZI PLURALUL pentru coran la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE coran?
Vezi cuvântul coran desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coran?
[ co-ran ]
Se pare că cuvântul coran are două silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cuveta lacului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
situație în care se comite un act de violență justificat legal, ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste
control al nașterilor, practicat voluntar de un cuplu familial
teren ocupat de un lac de acumulare până la nivelul crestei barajului
utilizarea motivelor și instrumentelor country în context rock
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app