 | as |
|
| Corespondent [ co-res-pon-dent ] VEZI SINONIME PENTRU corespondent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului corespondent în mai multe dicționareDefinițiile pentru corespondent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru corespondent: corespondént, corespondentă [Atestat: STAMATI, despre / Plural: corespondentnți, corespondente / Etimologie: franceza correspondant] 1 substantiv masculin și feminin Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică, trimițând spre publicare informații din locul unde se află. 2 substantiv masculin și feminin Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare. 3 substantiv masculin și feminin (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență (4). 4 substantiv masculin și feminin (Înv) Funcționar la o bancă însărcinat cu ținerea corespondenței (5). 5 substantiv masculin și feminin Negustor care este în legătură cu alt negustor. 6 a Corespunzător. 7 a (Îs) Membru corespondent Membru al unei academii, instituții științifice etc., având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ, cu excepția dreptului de a vota. 8 a (Gmț; îs) Unghiuri corespondente Fiecare din unghiurile formate de o secantă și două drepte paralele. 9 a (Corn; îs) Cont corespondent Cont pentru instituțiile de credit cu care lucrează o bancă. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondentă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT3, -Ă, corespondenți, -te, substantiv masculin și forme 1. Persoană care colaborează la un ziar, trimițînd corespondență cu conținut informativ din locul în care se află. [Conducerea ziarului] a prezentat în fața corespondenților o dare de seamă despre legăturile redacției cu corespondenții. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2703. Potrivit învățăturii leninist- staliniste și experienței glorioase a presei sovietice, presa din țara noastră își întărește tot mai mult legăturile cu masele, acordă o atenție din ce în ce mai mare creșterii numărului de corespondenți muncitori și țărani. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 34-37 1/6. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență, de la care primește scrisori. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT, -Ă I. substantiv masculin forme 1. colaborator extern al unui ziar care trimite corespondență cu caracter informativ din locul în care se află. 2. persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestora față de școală. 3. cel care poartă corespondență cu cineva. II. adjectiv care corespunde, corespunzător. ♦ membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului la vot; unghiuri corespondent e = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeași parte a unei secante care intersectează două drepte, un unghi fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor. • (substantiv neutru) echivalent, în cadrul frazei, al unei părți de propoziție. (< limba franceza correspondant) Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT, -Ă, corespondenți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv I. S. m. și forme 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică, trimițând spre publicare informații din locul unde se află. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență. II. Adj. (În sintagmele) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ, cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membri, care este numai consultativ. Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, egale între ele, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte paralele. – Din limba franceza correspondant. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT, -Ă, corespondenți, -te, substantiv masculin și forme, adjectiv I. S. m. și forme 1. Colaborator al unui ziar, al unei reviste etc., care trimite spre publicare știri din locul unde se află. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare. 3. (Rar) Persoană cu care cineva este în corespondență. II. Adj. (În sintagmele) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice cu vot consultativ. Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, congruente două câte două, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte paralele. – Din limba franceza correspondant. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT substantiv neutru (conform limba franceza correspondant, italiana corrispondente): echivalent, în planul frazei, al unei părți de propoziție. Astfel, c. subiectului în planul frazei este subordonata subiectivă, al numelui predicativ – subordonata predicativă, al atributului – subordonata atributivă, al complementului necircumstanțial – subordonata completivă necircumstanțială (directă, indirectă și de agent), al complementului circumstanțial – subordonata circumstanțială (de toate categoriile) și al elementului predicativ suplimentar – predicativa suplimentară. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT, -Ă substantiv masculin și forme 1. Colaborator extern la un ziar, care trimite corespondență cu caracter informativ din locul în care se află. 2. Persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia în fața școlii. 3. (Rar) Cel care poartă corespondență cu cineva. // adjectiv Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului de vot. [conform limba franceza correspondant, italiana corrispondente]. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru corespondent: *corespondént, -ă adjectiv (mlat. correspóndens, -éntis, limba franceza correspondant). Care corespunde, care are relațiune cu altu: unghĭurĭ, ideĭ corespondente. Acela, aceĭa cu care eștĭ în relațiunĭ de afacerĭ. Persoană care are însărcinarea de a veghea asupra unuĭ copil departe de familia luĭ și a îngriji de el. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-ă duce corespondentde corespondentab Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT, -Ă adjectiv Care corespunde, corespunzător. • (geometrie) Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte, unul dintre unghiuri fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor. [conform limba franceza correspondant]. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT2 corespondenttă (corespondentți, corespondentte): Membru corespondent membru al unei academii sau instituții științifice cu drept de vot consultativ. 2): Unghiuri corespondentte unghiuri formate de două drepte paralele tăiate de o secantă și situate de aceeași parte a secantei, unul fiind intern, iar altul extern. /<fr. correspondant Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondenttă corespondent: membru Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT2, -Ă, corespondenți, -te, adjectiv (În expresie) Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate între ele, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte, unul din unghiuri fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT1, -Ă, corespondenți, -te, adjectiv (În expresie) Membru corespondent = membru al unei instituții științifice sau al unei academii, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca și un membru activ, cu excepția dreptului de vot. Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondent-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDÉNT1 corespondenttă (corespondentți, corespondentte) m. și forme 1) Colaborator la o publicație periodică sau la un centru de informații care furnizează știri din localitatea în care se află. 2) Persoană care întreține relații epistolare cu cineva. /<fr. correspondant Forme diferite ale cuvantului corespondent: corespondenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru corespondent: corespondent a. care e în corelațiune cu alte lucruri. ║ m. 1. persoană cu care stăm în corespondență: corespondentul unui ziar; 2. persoană însărcinată a îngriji de trebuințele unui tânăr, depărtat de familia sa. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CORESPONDENT: CORESPONDENT adjectiv analog, apropiat, asemănător, asemenea, înrudit, similar, (învechit) asemănat, podobnic, semănător. (Două elemente corespondent.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru corespondent: corespondént adjectiv masculin, substantiv masculin, plural corespondénți; adjectiv feminin, substantiv feminin corespondéntă, plural corespondénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru corespondent: corespondént substantiv masculin, adjectiv masculin, plural corespondénți; forme singular corespondéntă, plural corespondénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CORESPONDENT' CORESPONDÁcorespondarisíCORESPONDARISÍREcorespondeluíCORESPONDÉNTCORESPONDÉNȚĂcorespondénțieCORESPONDÍNȚĂcorespúnd |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CORESPONDENT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului corespondent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Corespondént, corespondentă [Atestat: STAMATI, despre / Plural: corespondentnți, corespondente / Etimologie: franceza correspondant] 1 substantiv masculin și feminin Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică, trimițând spre publicare informații din locul unde se află. 7 a Îs Membru corespondent Membru al unei academii, instituții științifice etc. 8 a Gmț; îs Unghiuri corespondente Fiecare din unghiurile formate de o secantă și două drepte paralele. 9 a Corn; îs Cont corespondent Cont pentru instituțiile de credit cu care lucrează o bancă. CORESPONDÉNT2 corespondenttă corespondentți, corespondentte: Membru corespondent membru al unei academii sau instituții științifice cu drept de vot consultativ. 2: Unghiuri corespondentte unghiuri formate de două drepte paralele tăiate de o secantă și situate de aceeași parte a secantei, unul fiind intern, iar altul extern. CORESPONDÉNT1 corespondenttă corespondentți, corespondentte m. Două elemente corespondent. |
GRAMATICA cuvântului CORESPONDENT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului corespondent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CORESPONDENT poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE corespondent? Vezi cuvântul corespondent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul corespondent?[ co-res-pon-dent ] Se pare că cuvântul corespondent are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CORESPONDENT Inţelegi mai uşor cuvântul corespondent dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului la vot; unghiuri corespondent e = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeași parte a unei secante care intersectează două drepte, un unghi fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor În sintagmele Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ, cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membri, care este numai consultativ Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, egale între ele, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte paralele În sintagmele Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice cu vot consultativ Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri, congruente două câte două, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte paralele // adjectiv Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului de vot geometrie Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte, unul dintre unghiuri fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor CORESPONDÉNT2, -Ă, corespondenți, -te, adjectiv În expresie Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri nealăturate între ele, formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte, unul din unghiuri fiind în interiorul dreptelor și altul în afara lor CORESPONDÉNT1, -Ă, corespondenți, -te, adjectiv În expresie Membru corespondent = membru al unei instituții științifice sau al unei academii, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca și un membru activ, cu excepția dreptului de vot |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CORESPONDENT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Priză de pământ?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul corespondent are forma: corespondénți
La singular substantivul corespondent are forma: corespondéntă
