 | as |
|
| Cosmopolitism [ cos-mo-po-li-tism ] VEZI SINONIME PENTRU cosmopolitism PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cosmopolitism în mai multe dicționareDefinițiile pentru cosmopolitism din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COSMOPOLITISM: COSMOPOLITÍSM substantiv neutru Concepție burgheză, reacționară, antipatriotică, care propagă indiferența față de tradițiile, de cultura, de interesele propriei patrii, ploconirea slugarnică în fața culturii decadente apusene, renunțarea la independența și suveranitatea națională pentru ca națiunile să poată fi aservite intereselor imperialismului. Dușmanul folosește, mai ales în rîndurile intelectualității, ideile otrăvite ale cosmopolitismului. După cum arată faptele, cosmopolitismul este o anticameră a spionajului în folosul imperialiștilor. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt Partidul nostru luptă cu toată hotărîrea împotriva manifestărilor naționalist-șovine și a cosmopolitismului fără patrie, ambele deopotrivă arme veninoase ale imperialismului înrobitor de popoare. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2563. Cosmopolitismul, armă perfidă a ideologiei burgheze, este prin natura sa. deosebit de periculos mersului nostru înainte, desfășurării cu succes a muncii științifice, a activității pe tărîmul învățămîntului superior, a activității literare și artistice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339, 1/1. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cosmopolitism: cosmopolitísm sn [Atestat: MAIORESCU, Hristos I, 353/20 / Plural: cosmopolitisme / Etimologie: franceza cosmopolitisme] 1 Concepție din Antichitate care promova ideea cetățeniei universale. 2 Concepție potrivit căreia patria este lumea întreagă. 3 Concepție care nu face distincție între patria proprie și alte țări, ci privește toate națiunile cu același interes. 4 Concepție politică prin care se propagă indiferența față de cultura materială și spirituală a propriei națiuni și față de limba și tradițiile naționale. 5 Lipsă de patriotism. 6 Admirație față de tot ce este străin țării sale. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COSMOPOLITISM: COSMOPOLITÍSM substantiv neutru 1. Doctrină frecventă în secolul XVIII, care promova ideea cetățeniei universale. (peiorativ) Concepție potrivit căreia patria e lumea întreagă, iar omul, cetățean al ei. 2. Manieră cosmopolită (2) de a trăi. 3. Admirație manifestată față de tot ce este străin. – Din limba franceza cosmopolitisme. conform (pt. sensul 3) limba rusă kosmopolitizm. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COSMOPOLITISM: COSMOPOLITÍSM substantiv neutru Concepție politică prin care se propagă indiferența față de patrie, dispreț față de valorile culturii materiale și spirituale ale propriei națiuni, față de limba și tradițiile naționale progresiste. [< limba franceza cosmopolitisme, conform limba rusă kosmopolitizm]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COSMOPOLITISM: COSMOPOLITÍSM n. Concepție politică care preconizează indiferența față de locul natal, manifestând admirație pentru locuri străine. /<fr. cosmopolitisme Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cosmopolitism: cosmopolitism n. 1. participarea la bucuriile și durerile întregei omeniri; 2. lipsă de iubire de patrie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cosmopolitism: cosmopolitísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cosmopolitism: cosmopolitísm substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COSMOPOLITISM' COSMOPATOLÓGICCOSMOPATOLOGÍEcosmopéeCOSMOPOLÍTcosmopolitísmCÓSMOScosmóticCOSMOTRÓNCOSMOVICI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cosmopolitism Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cosmopolitism dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cosmopolitísm sn [Atestat: MAIORESCU, Hristos I, 353/20 / Plural: cosmopolitisme / Etimologie: franceza cosmopolitisme] 1 Concepție din Antichitate care promova ideea cetățeniei universale. |
GRAMATICA cuvântului cosmopolitism? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cosmopolitism. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cosmopolitism poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cosmopolitism? Vezi cuvântul cosmopolitism desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cosmopolitism?[ cos-mo-po-li-tism ] Se pare că cuvântul cosmopolitism are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu coada între picioare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
