eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție creasta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Creastă [ crea-s-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU creastă PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului creasta în mai multe dicționare

Definițiile pentru creasta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
creastă
   
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru creastă:
creastă substantiv feminin [Atestat: ANON. CAR. / Plural: creastaeste / Etimologie: moștenit din latinescul crista] 1 Excrescență cărnoasă (de obicei roșie), dințată, pe capul unor păsări. 2 (Bot; reg; îc) creastata-cocoșuIui Plantă ierboasă (Celosia cristata) cu flori mici roșii sau galbene, reunite în vârful tulpinii pe o axă dilatată în formă de creastă ondulată. 3 (Bot; reg; îae) Plantă ierboasă cu flori roșii sau liliachii Si: brabăn (Dentaria grandulosa). 4-5 (Bot; reg; îae) Plantă ierboasă cu foi lanceolate, cu spori de mărime mijlocie, foarte bombați, sau cu spori foarte mici, aproape plani, dispuși pe fața interioară a frunzelor (Aspidium Braunit sau lobatum). 6 (Bot; reg; îae) Talpa-gâștei (Chenopodium rubrum). 7 (Bot; reg; îae) Ciupercă mare fragilă, comestibilă, cu tulpina cărnoasă, albă, care se pune la uscat Si: (reg) barba-caprei, burete-creț, meloșel, opintici, togmăgel (Dryodon carelloides). 8 (Bot; reg; îae) Rămurele (Ramaria borytis). 9 (Bot; reg; îae) Iarba-ficatului. 10 (Bot; reg; îae) Clocotici (Rhinantus alpinu). 11 (Bot; reg; îae) Moțul-curcanului (Amaranthus condatus). 12 (Bot; reg; îae) Spilcuțe (Tanacetum vulgare). 13 (Bot; reg; îc) creastata-găinii Rămurele. 14 (Bot; reg; îc) creasta-măruntă Togmăgel (Ramaria crispata). 15 (Pan) Moț de pene (de altă culoare) la capul unor specii de păsări. 16 (Pan) Pieptănătură în formă de creastă. 17 (Fig) Tăietură lungă și îngustă. 18 (Fig) Crestătură. 19 (Spc; șîs) creastaestele crăcilor Fiecare dintre cele două scobituri în osia din spate a carului. 20 (Spc) Parte de jos a trunchiului de copac tăiat în unghi ascuțit. 21 Bucată tăiată din ceva crestat. 22 (Păs) Crestălău. 23 Parte superioară a unui zid acoperit de streașină. 24 Vîrf al casei țărănești, adesea împodobit cu figuri sculptate în lemn. 25 Ornament în zigzag. 26 (Spc; îc) creastata-găinii Ornament incizat pe mobile. 27 Parte a unei plante care prezintă crestături. 28 Parte de sus a unui obiect formată din colțuri, ca o creastă (1) de cocoș. 29 Vârfuri ale unui șir de munți, formând un contur cu ridicături și adâncituri. 30 Partea cea mai înaltă, în formă de linie, a unui val. 31 Vârf al unui arbore. 32 (Spc) Vârf al molidului, crescut în ultimul an. 33 Ridicătură lungă și îngustă. 34 (Atm) Proeminență osoasă. 35 Coamă de acoperiș. 36 (Îs) creastade taluz Linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



CREASTĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CREASTĂ:
CREÁSTĂ, creste, substantiv feminin

1. Excrescență cărnoasă, roșie, dințată, pe care o au la cap unele păsări. În pod miaună motanii la curcani vînătă-i creasta Și cu păsuri melancolici meditînd umblă-n ogradă. EMINESCU, N. 42. Creastă bătută = creastă îndesată. Nu apucă bine să arunce grăunțele și, pe dată, din toate colțurile ogrăzii, răsăriră găini negre, albe, cocoși cu creasta bătută, puici bogliete, rațe leșești. DUNĂREANU, N. 20.
       • Compus: creasta-cocoșului = a) nume dat mai multor plante erbacee cu flori mici, roșii sau galbene (Celosia cristata); b) numele unei ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a foilor (Aspidium Braunii); c) numele unei ciuperci comestibile (Clavaria flava).

2. Moț de pene pe care-l au unele păsări pe cap. Și cînd aproape să scot pupăza afară, nu știu cum se face, că mă spariu de creasta ei cea rotată. CREANGĂ, A. 53. Pupăze cu creste bălțate, grauri pestriți, sitari, dropii și ierunci, toate picau ca fermecate cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 180. Rîndunea cu albă creastă, Nu mai bate la fereastră. ALECSANDRI, P. P. 332.
♦ figurat Frizură, pieptănătură. Locotenentul, dînd de lumină și de lume, își îndreptă creasta, își trase tunica de la spate și, făcînd doi pași, se opri. despre ZAMFIRESCU, R. 161.

3. Partea cea mai de sus (uneori cu colțuri și crestături) a unui munte ( vezi vîrf), a unei case ( vezi coamă), a unei fortificații ( vezi crenel), a unui copac, a unui val de apă etc. Dincoace muntele, namilă naltă, Căpățînoasă, cu creasta de cremene. DEȘLIU, G. 26. Cu noaptea în cap, unele căruțe răsăreau pe creasta șoselei. PREDA, Î. 135. Călare pe creasta casei, bătea cuie în șindrilă. STANCU, despre 147. Sub cei doi ulmi, cu creasta înfiorată de vînt, apa țîșnește cristalină. C. PETRESCU, S. 141. Trei pruni frățîni, ce stau să moară, își scutur creasta lor bolnavă. GOGA, P. 19. Cei doi pescari... stăteau în ușa colibei, privind în tăcere crestele spumoase. DUNĂREANU, CH. 187. Voinicii cai spumau în salt; Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vîntul viu vuia. COȘBUC, P. I 56. Țevile ce-i pîndesc de pe crestele fortului... ODOBESCU, S. III 592. Nici o lampă nu strălucea pe creasta crenelurilor. NEGRUZZI, S. II 48.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CREASTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CREASTĂ:
CREÁSTĂ, creste, substantiv feminin

1. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie și dințată, sau moț de pene pe care le au pe cap unele păsări.
       • Compus: creasta-cocoșului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată (Celosia cristala); b) numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor (Polystichum braunii și lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată (Clavaria flava).
♦ (anatomie) Proeminență osoasă alungită și cu marginea ascuțită.

2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apă etc.

3. Coamă de acoperiș.

4. (În sintagma) Creastă de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu.

– latina crista.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CREASTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CREASTĂ:
CREÁSTĂ, creste, substantiv feminin

1. Excrescență cărnoasă, de obicei roșie și dințată, sau moț de pene pe care le au la cap unele păsări.
       • Compus: creasta-cocoșului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată (Celosia cristala); b) numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor (Polystichum braunii și lobatum); c) numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată (Clavaria flava).
♦ (anatomie) Proeminență osoasă.

2. Partea cea mai de sus a unui munte, a unei case, a unui copac, a unui val de apă etc.

3. Coamă de acoperiș.

4. (În sintagma) Creasta de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu.

– latina crista.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



CREASTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CREASTĂ:
CREASTĂ s.

1. (georgrafic) coamă, creștet, culme, muchie, spinare, sprînceană, (popular) culmiș. (O creasta prelungă de munte.)

2. (georgrafic) creștet, culme, pisc, vîrf, (rar) obîrșie, (învechit și regional) sîmcea, (regional) piscan, spic, tigvă, titilă, vîrvare, (Transilvania) picui, (Moldova, Transilvania și Maramures) țiclău, (învechit) suiș. (Alpiniștii au ajuns pe creasta.)

3. (construcții) coamă, culme, (regional) comană, coroană, laț, samară, slimnă. (creasta a acoperișului.)

4. spinare. (creasta unui val.)

5. (botanică) creasta-cocoșului = a) (Clavaria flava) (regional) meloșel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creț, laba-mîței; b) (Celosia cristata) (învechit) amarantă.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

creastă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru creastă:
creástă forme, plural este (latina crĭsta, italiana pv. spaniolă cresta limba franceza crête). Moț de carne saŭ de pele îngroșată, cum are la cap cocoșu și alte păsărĭ și unele reptile. figurat Muche, punct culminant: creasta caseĭ, a dealuluĭ. Creasta cocoșuluĭ, o plantă din familia amarantuluĭ (celosia cristata). Transilvania O plantă labiată numită și talpa gîșteĭ (leonurus cardiaca). O cĭupercă foarte gustoasă (clavaria flava).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

creastă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru creastă:
creastă forme

1. moțul sau coroana ce au unele păsări pe cap: creasta cocoșului, numele unei plante de podoabă cu florile mici roșii (Celosia cristata) și al unei delicioase ciuperci comestibile (Clavaria flava);

2. partea de sus a unui zid acoperit cu streașină: ziduri cu creste înalte OD.;

3. figurat creștet: creasta munților. [latina CRISTA].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

creastă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru creastă:
creástă substantiv feminin, genitiv dativ articulat créstei; plural créste
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

creastă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru creastă:
creástă substantiv feminin, genitiv dativ articulat créstei; plural créste
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CREASTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CREASTĂ:
CREÁSTĂ substantiv verbal măsea, răvar.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

creastă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru creastă:
creastă substantiv verbal MĂSEA. RĂVAR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

creastă
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru creastă:
creastă, creste substantiv feminin vulvă.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

Creastă
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Creastă:
Creastă ≠ poală, vale
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'CREASTA'
CREANȚIÉRcreanțiérăcreaplăCREÁRECREÁSTĂCREASTA-COCÓȘULUIcreasta-cocoșululcreaștecreastere

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Creastă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului creastă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
/ Plural: creastăeste / Etimologie: moștenit din latinescul crista] 1 Excrescență cărnoasă de obicei roșie, dințată, pe capul unor păsări.
2 Bot; reg; îc creastăta-cocoșuIui Plantă ierboasă Celosia cristata cu flori mici roșii sau galbene, reunite în vârful tulpinii pe o axă dilatată în formă de creastă ondulată.
13 Bot; reg; îc creastăta-găinii Rămurele.
14 Bot; reg; îc creastă-măruntă Togmăgel Ramaria crispata.
19 Spc; șîs creastăestele crăcilor Fiecare dintre cele două scobituri în osia din spate a carului.
26 Spc; îc creastăta-găinii Ornament incizat pe mobile.
36 Îs creastăde taluz Linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu.
O creastă prelungă de munte.
Alpiniștii au ajuns pe creastă.
Creastă a acoperișului.
Creastă unui val.
O creastă prelungă de munte.

GRAMATICA cuvântului Creastă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului creastă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Creastă poate fi: substantiv,

CUM DESPART ÎN SILABE creastă?
Vezi cuvântul creastă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul creastă?
[ crea-s-tă ]
Se pare că cuvântul creastă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Creastă
Inţelegi mai uşor cuvântul creastă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Creastă bătută = creastă îndesată
Compus: creasta-cocoșului = a nume dat mai multor plante erbacee cu flori mici, roșii sau galbene Celosia cristata; b numele unei ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a foilor Aspidium Braunii; c numele unei ciuperci comestibile Clavaria flava
Compus: creasta-cocoșului = a plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată Celosia cristala; b numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor Polystichum braunii și lobatum; c numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată Clavaria flava
În sintagma Creastă de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu
Compus: creasta-cocoșului = a plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roșii sau galbene, reunite la vârful tulpinii în formă de creastă ondulată Celosia cristala; b numele a două specii de ferigi cu sporii dispuși pe fața interioară a frunzelor Polystichum braunii și lobatum; c numele unei ciuperci mari, comestibile, cu tulpina cărnoasă, groasă, foarte ramificată Clavaria flava
În sintagma Creasta de taluz = linia de intersecție dintre fața unui taluz și suprafața terenului natural sau a platformei unui rambleu
Botanică creasta-cocoșului = a Clavaria flava regional meloșel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creț, laba-mîței; b Celosia cristata învechit amarantă
Botanică creasta-cocoșului = a Clavaria flava regional meloșel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creț, laba-mâței; b Celosia cristata învechit amarantă
Anatomie creastă epidermică vezi creastă papilară; creastă papilară = creastă epidermică



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Creastă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Excitație subliminală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
important; cu trecere
așa este, ai dreptate
excitație foarte slabă, sub nivelul pragului senzorial, care nu poate provoca o senzație
membru al unei academii sau al altei instituții științifice, care are aceleași obligații și se bucură de aceleași drepturi ca un membru activ, cu excepția dreptului de vot
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?