 | as |
|
| Creiţar [ cre-i-ţar ] VEZI SINONIME PENTRU creiţar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului creitar în mai multe dicționareDefinițiile pentru creitar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CREIȚAR: CREIȚÁR, creițari, substantiv masculin (Învechit, Transilvania, Bucovina) Monedă mică de aramă în uz înainte de primul război mondial și valorînd a suta parte dintr-un fiorin; ban, gologan (de valoare neînsemnată). Busuioc și izmă creață a adus cumătră dar, Și pe buzele-nnegrite pus-a Mura un creițar. GOGA, P. 69. Nu-s fată de potlogar Să dau gură pe creițar. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 404. – Pronunțat: crei-. – Variante: crăițár (PAS, L. I 166, GHICA, A. 412), crițár (RETEGANUL, P. III 18) grițár (MARIAN, S. 123) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru creițar: creițar substantiv masculin [Atestat: (a. 1737) IORGA, S. despre XII, 37 / V: (îrg) crăicreitar, crăițariu, crățcreitar, crețcreitar, cricreitar, graiță, grcreitar, gricreitar / Plural: creitari / Etimologie: ger Kreuzer, mg krajcár] (Trs; Buc) 1 (Iuz) Monedă mică de argint, mai târziu de aramă, care a circulat în sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, în Transilvania și în Bucovina până la sfârșitul secolul XIX, valorând a suta parte dintr-un fiorin. 2-4 (Pgn; lpl) Bani (mărunți sau) (puțini). 5 (Spc; înv) Taxă pentru transportul scrisorilor cu poșta. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CREIȚAR: CREIȚÁR, creițari, substantiv masculin Monedă mică de argint, mai târziu de aramă, care a circulat în sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, în Transilvania și în Bucovina până la sfârșitul secolul XIX, valorând a suta parte dintr-un fiorin; prin generalizare ban, gologan (de valoare neînsemnată). [Variante: crăițár, crițár substantiv masculin] – Din limba maghiară krajczár. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CREIȚAR: CREIȚÁR, creițari, substantiv masculin Monedă mică de argint, mai târziu de aramă, care a circulat în sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, în Transilvania și în Bucovina până la sfârșitul secolul XIX, valorând a suta parte dintr-un fiorin; prin generalizare ban, gologan (de valoare neînsemnată). [Variante: crăițár, crițár substantiv masculin] – Din limba maghiară krajczár. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru creițar: creițár (creițári), substantiv masculin – 1. Monedă de o centimă dintr-un florin austriac. – 2. Bani. germana Kreuzer (Borcea 184), în parte prin intermediul în limba maghiara krajcár (DAR; Gáldi, Dict., 123). A circulat înainte în Transilvania și Bucovina, învechit conform ven. craizer, italiana craicero (Battisti, II, 1145). Forme diferite ale cuvantului creitar: creițári Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru creițar: creițár, -i, substantiv masculin – Emisiune monetară a împăraților Casei de Habsburg (1624-1716); subdiviziune a talerului. – Din germana Kreuzer, prin intermediul limba maghiară krajcár (DA conform DER). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru creițar: creițar m. 1. monedă austriacă de argint sau de aramă; 2. gologan. [nemțesc KREUTZER]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CREIȚAR: CREIȚAR substantiv (regional) crucer. (creitar era o monedă de argint sau de aramă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru creițar: creițár substantiv masculin (silabe crei-), plural creițári Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru creițar: creițár (crei-) substantiv masculin, plural creițári Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CREITAR' creirecreiricreișoriCREÍȚĂCREIȚÁRcreițărașcreițărelcreițariCREM |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL creițar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului creițar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despre XII, 37 / V: îrg crăicreițar, crăițariu, crățcreițar, crețcreițar, cricreițar, graiță, grcreițar, gricreițar / Plural: creițari / Etimologie: ger Kreuzer, mg krajcár] Trs; Buc 1 Iuz Monedă mică de argint, mai târziu de aramă, care a circulat în sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, în Transilvania și în Bucovina până la sfârșitul secolul XIX, valorând a suta parte dintr-un fiorin. Creițarul era o monedă de argint sau de aramă. Creițar era o monedă de argint sau de aramă. |
GRAMATICA cuvântului creițar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului creițar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul creițar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE creiţar? Vezi cuvântul creiţar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul creiţar?[ cre-i-ţar ] Se pare că cuvântul creiţar are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL creițar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Anatomie; în sintagma cârja aortei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul creițar are forma: creițári
