 | as |
|
| Cretă [ cre-tă ] VEZI SINONIME PENTRU cretă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului creta în mai multe dicționareDefinițiile pentru creta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRÉTĂ, crete, substantiv feminin 1. Bucată dintr-o materie calca- roasă sau din altă compoziție, preparată special pentru a putea fi folosită la scris pe tablă sau pe orice suprafață de culoare închisă. Citesc tablourile cu întîrzierea trenurilor, unde un impiegat vine să adauge altă cifră cu creta, la fiecare jumătate de oră. C. PETRESCU, A. 277. Părul încărunțit... împrăștia veșnic ca un praf de cretă împrejurul lui. ANGHEL, PR. 79. Iată-mă așezat înaintea unei table cu creionul de cretă în mînă, arătînd tinerilor... proprietățile cercului, ale elipsei, ale parabolei și ale hiperbolei. GHICA, S. 251. 2. Rocă pămîntoasă-calcaroasă, albă, constituită în cea mai mare parte din cochiliile unor animale sau plante marine foarte mici. – Variante: (regional) crídă (NECULUȚĂ, Ț. despre 113, CREANGĂ, A. 77, EMINESCU, N. 37), (învechit) crédă (NEGRUZZI, S. I 5) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CRETA: CRETA (KRITI) 1. Ins. grecească în M. Mediterană; 8,3 mii km2; 502,2 mii locuțiune (1981). Oraș pr.: Iráklion. Relief muntos calcaros. Alt. max.: 2.456 m (vf. Idi). Expl. de minerit de fier, mangan, azbest, gips. Cereale, tutun, legume, citrice, măslini. Viticultură. Creșterea animalelor. Turism. Aici s-a dezvoltat strălucita civilizație minoică (secolul 26-25 î. Hr.). vezi egeeană, ară creta. Ocupată de romani (secolul 1 î. Hr.), insula a fost stăpînită succesiv de bizantini, arabi, cruciați, venețieni și turci. În 1898 a obținut autonomia în cadrul Imp. Otoman, iar în 1913 a intrat în componența Greciei. 2. Mare în bazinul M. Egee, cuprinsă între arhaic Ciclade, Pelopones și ins. cu același nume. Forme diferite ale cuvantului creta: kriti Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRÉTĂ (< latina creta) substantiv feminin (PETROGR.) Calcar fin granular de culoare alb-gălbuie, cu aspect de mase mari stratiforme, format din resturi microscopice de foraminifere, moluște, corali sau ca produs al unor reacții chimice între sărurile din apa mării. Conține exclusiv carbonat ca calciu, rar cu nodule de siliciu provenite din precipitarea dioxidului de siliciu. Se utilizează în industrie cauciucului, la fabricarea varului, a cretei de scris etc.; bucată din această materie (uneori amestecată cu substanțe colorante) în formă de bețișor sau creion, care se utilizează pentru a scrie pe tablă sau pe alte corpuri de culoare închisă. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru cretă: cretă, (limba engleză= chalk) variantă de calcar foarte poroasă, fin – granulară și relativ friabilă (slab coezivă), prăfoasă sau pelitomorfă, de culoare albă sau gălbuie. C. este o rocă formată în exclusivitate din calcit și este slab afectată de transformări diagenetice; unele variantă conțin cantități însemnate de coccolithophoridee, foraminifere planctonice, echinide și, mai rar, spiculi de spongieri și diverse accidente silicioase. C. este un (depreciativ) tipic pentru Cret. sup. În România, se întâlnește mai ales în Dobr. S. Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cretă: cretă substantiv feminin [Atestat: CALENDARIU (1814), 191/29 / V: (reg) -edă, crulă, -eită, criță / Plural: -te / Etimologie: lat creta, pn Krejder, ucr Krijda] 1 Carbonat de calciu alb și farâmicios, formând straturi geologice importante, mai ales de origine organică. 2 Bucată de cretă (1) (amestecată, uneori, cu substanțe colorante) în formă de baton sau de creion, cu care se scrie sau se însemnează pe tablă (pe o placă, o stofa etc. de culoare închisă) Si: (îrg) tibișir. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRÉTĂ, crete, substantiv feminin 1. Calcar fin granular, de culoare albă-gălbuie, format din resturi microscopice de foraminifere, moluște, corali sau ca produs al unor reacții chimice între sărurile din apa mării. 2. Bucată din cretă, în formă de creion, folosită la scris pe tablă sau pe orice suprafață de culoare (mai) închisă. – Din latina creta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRÉTĂ, crete, substantiv feminin 1. Obiect fabricat din sulfat de calciu sau din altă compoziție, folosit la scris pe tablă sau pe orice suprafață de culoare (mai) închisă. 2. Varietate de calcar poros, alb sau ușor colorat, provenită prin acumularea resturilor și cochiliilor unor animale sau plante marine foarte mici. – Din latina creta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru Creta: Creta, insulă în Marea Mediterană, în sudul Greciei, unde, pe verb reflexiv:emea sfinților apostoli, se aflau și mulți iudei. Aici a propovăduit și sf. apostol Pavel, care a hirotonit ca episcop al Cretei pe Tit, unul dintre colaboratorii săi. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cretă: crétă (créte), substantiv feminin – Obiect folosit la scrisul pe tablă, fabricat din sulfat de calciu. – Variante (învechit) crită, (Moldova) cridă. latina creta (secolul XIX), variantă prin intermediul poloneză krijda. Forme diferite ale cuvantului creta: créte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRÉTĂ substantiv feminin 1. Carbonat de calciu natural, format din cochiliile unor animale marine foarte mici. 2. Bucată de cretă (1), care servește la scris pe tablă, pe lemn etc. [< latina creta]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRÉTĂ cretae forme 1) Rocă de culoare albă, formată prin depozitarea cochiliilor unor animale marine. 2) Obiect confecționat din astfel de rocă cu care se scrie pe tablă. /<lat. creta Forme diferite ale cuvantului creta: cretae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRÉTĂ substantiv feminin 1. carbonat de calciu natural, format din cochiliile unor animale marine foarte mici. 2. bucată din această materie, pentru scris pe o tablă neagră. (< latina creta) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cretă: cretă forme tibișir, piatră calcară albă ce chimiștii numesc carbonat de calce. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CRETĂ: CRETĂ substantiv (popular) tibișir, (Moldova) cridă. ( Scrie pe tablă cu creta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru cretă: cretă, crete substantiv feminin (tox.) tablete de metamfetamină. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Creta: Creta forme vechiul nume al insulei Candia (Cretan). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cretă: crétă substantiv feminin, genitiv dativ articulat crétei; plural créte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cretă: crétă substantiv feminin, plural créte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CRETA' CRESTÚȘcrestắzcrésusCREȚCRÉTĂCRETACÉUCRETÁCICcretáncrețar |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cretă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cretă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Vezi egeeană, ară cretă. CRÉTĂ cretăe forme 1 Rocă de culoare albă, formată prin depozitarea cochiliilor unor animale marine. Scrie pe tablă cu cretă. Scrie pe tablă cu cretă. |
GRAMATICA cuvântului cretă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cretă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cretă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cretă? Vezi cuvântul cretă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cretă?[ cre-tă ] Se pare că cuvântul cretă are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cretă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i sări cuiva țandăra?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cretă are forma: créte
