 | as |
|
| Cufuri [ cu-fu-ri ] VEZI SINONIME PENTRU cufuri PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cufuri în mai multe dicționareDefinițiile pentru cufuri din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a cufuri (forma la infinitiv) A cufuri conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cufuri: cufurí (-résc, -ít), verb reflexiv – 1. A avea diaree. – 2. A muri de frică. – Mr. cufurescu, cufurire, megl. cufărez. latina *conforῑre, de la forῑre (Pușcariu 430; Candrea-Dens., 424; REW 2137; DAR; Rosetti, I, 165); conform gal. esforricar. – derivat cufureală, substantiv feminin (diaree); cufuricios, adjectiv (laxativ); cufurit, adjectiv (care are diaree; căcăcios). Cofîrși, verb (a avea diaree), pare un derivat expresiv de la cufuri. Forme diferite ale cuvantului cufuri: -résc cufuri-ít Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cufuri: cufuri [Atestat: DOSOFTEI, vezi S., ap. TDRG / prezentul indicativ: cufuriresc și (rar) cufur / Etimologie: moștenit din latinescul conforio, -ire] (Pop) 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) murdări cu excremente lichide. 3 verb tranzitiv: (Pex) A murdări. 4-5 verb reflexiv:i A avea diaree. 6 verb reflexiv: (Fig) A fi cuprins brusc de o mare frică. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru cufuri: cufurí, cufur, cufuresc, verb tranzitiv, reflexiv – (regional; medicina) A avea diaree. – latina *conforire, de la forire (Pușcariu, CDDE, Rosetti, conform DER; MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru cufuri: cufurí, cufur, verb tranzitiv, reflexiv – A avea diaree. – latina *conforire, de la forire (Pușcariu, Candrea-Densusianu conform DER). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cufuri: cufurí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cufurésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cufureá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural cufureáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cufuri: cufurí (a cufuri) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cufurésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cufureá; conjunctiv prezent 3 să cufureáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru cufuri: cufuri, cufuresc vezi r. a avea diaree Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cufuri: cufuri verb vezi DEFECA. IEȘI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUFURI' cufundóscufunzímeCUFUREÁLĂcufuréscCUFURÍcufuricioscufurirecufuritcufuritură |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cufuri Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cufuri dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii TDRG / prezentul indicativ: cufuriresc și rar cufur / Etimologie: moștenit din latinescul conforio, -ire] Pop 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se murdări cu excremente lichide. Cufurí a cufuri verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cufurésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cufureá; conjunctiv prezent 3 să cufureáscă. |
GRAMATICA cuvântului cufuri? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cufuri. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cufuri poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cufuri? Vezi cuvântul cufuri desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cufuri?[ cu-fu-ri ] Se pare că cuvântul cufuri are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cufuri |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Toate alea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
