eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cult


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Cult [ cult ]
VEZI SINONIME PENTRU cult PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului cult în mai multe dicționare

Definițiile pentru cult din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru cult:
cult, culte substantiv neutru

1. Totalitatea actelor, a formelor și a rânduielilor sfinte prin care termen bisericesc cinstește pe Dumnezeu și împărtășește credincioșilor harul Său sfințitor.
       • Act de cult = formă de exprimare a sentimentelor religioase ale omului față de Dumnezeu; ritual.
       • Cult agrar = practică religioasă primitivă, de origine htonică, legată mai ales de agricultură și de fertilitatea pământului.
       • Cult solar = sistem de credințe, mituri și practici religioase legate de adorația Soarelui, îndeosebi în țările cu radiație solară mare.
♦ Totalitatea ritualilor unei religii.
♦ Adorare a unor ființe reale (eroi, strămoși, personalități etc.) sau a unor entități abstracte (frumusețe, rațiune etc.).

2. Religie (considerată în manifestările ei exterioare), biserică, confesiune, credință.
       • Cultul idolilor = idolatrie.
♦ (La plural ) Totalitatea religiilor sau a confesiunilor dintr-un stat.

3. Sentiment de admirație, de respect, de dragoste adâncă față de cineva sau ceva.

– Din limba franceza culte, latina cultus.

Definiție sursă: Dicționar religios



CULT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT1, culte, substantiv neutru

1. Totalitatea ritualurilor unei religii. Cult creștin.

2. Religie, confesiune. Ministerul Cultelor.

3. Sentiment de admirație, de respect, de considerație și de dragoste adîncă față de cineva sau de ceva. Eu am cultul prietiniei. C. PETRESCU, C. vezi 188. Cultul personalității = tendință exclusivistă și dăunătoare de a acorda personalităților un rol exagerat în făurirea istoriei și care are la bază concepția greșită că personalitățile de seamă

– și nu masele, popoarele

– făuresc istoria. Trebuie combătută orice manifestare a cultului personalității, pe care marxismul îl respinge ca dăunător și inadmisibil. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2714.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CULT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT1, culte, substantiv neutru

1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii.

2. Sentiment exagerat de admirație, de respect, de venerație, de adorație față de cineva sau de ceva.
       • Cultul personalității = atitudine sistematică de admirație (exagerată) provocată și controlată cu privire la un conducător (sau la o personalitate), considerat ca înzestrat cu calități deosebite de ordin intelectual, afectiv, organizatoric etc.

3. Religie, confesiune.

– Din limba franceza culte, latina cultus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CULT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT1 substantiv neutru

1. adorare mistică, religioasă a unor obiecte, forțe naturale, ființe reale sau fantastice ori a unor abstracțiuni personificate; act religios făcut în cinstea unei divinități.
       • sentiment de venerație, de respect, de dragoste profundă pentru cineva sau ceva.
cult ul personalității = atitudine de admirație sistematică față de un conducător politic.

2. totalitatea ritualurilor unei religii.

3. religie, confesiune (2). (< limba franceza culte, latina cultus)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



cult
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cult:
cult1 sn [Atestat: ARISTIA, PLUT. / Plural: culte, (rar) culturi / Etimologie: franceza culte, lat cultus] 1 Omagiu care se aduce divinității prin alte religioase. 2 Manifestare a sentimentului religios, prin rugăciuni și prin acte rituale. 3 Totalitatea ritualurilor unei religii. 4 Religie. 5 Sentiment exagerat de admirație, de respect, de venerație, de adorație etc. față de cineva sau de ceva. 6 (Îs) cultul idolilor Idolatrie. 7 (Mpl; îf culte) Diversele religii ale unui stat.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

cult
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru cult:
cult (cúltă), adjectiv

– Instruit. latina cultus (secolul XIX).

– derivat cult, substantiv neutru (omagiu adus prin acte religioase; religie, confesiune); cultiva, verb, din limba franceza cultiver; secolul XVIII (înainte cultivi(rui), cultiverisi, din germana kultivieren); cultivabil, adjectiv; cultivator, substantiv masculin; cultură, substantiv feminin, din limba franceza culture; cultural, adjectiv; incultură, substantiv feminin; incult, adjectiv, din limba franceza ; necultivat, adjectiv
Forme diferite ale cuvantului cult: cúltă

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

CULT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT1, culte, substantiv neutru

1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii.

2. Sentiment exagerat de admirație, de respect, de venerație, de adorație față de cineva sau de ceva.

3. Religie, confesiune.

– Din limba franceza culte, latina cultus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CULT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT2, -Ă, culți, -te, adjectiv Care are un înalt nivel de cultură și de cunoștințe; instruit. vezi învățat. Noi verb reflexiv:em să facem din toți muncitorii și din toți țăranii oameni culți și instruiți, și o vom face cu timpul. STALIN, PROBL. LEN. 621. Nu se poate construi socialismul fără. oameni culți. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 340, 1/3.
Forme diferite ale cuvantului cult: cult-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CULT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT substantiv neutru

1. Adorare mistică a unor ființe reale sau fantastice ori a unor idei abstracte; act religios făcut în cinstea unei divinități.
♦ Totalitatea ritualurilor unei religii.

2. Religie, confesiune.

3. Sentiment de admirație, de respect, de dragoste profundă pentru cineva sau ceva. [plural -te, -turi. / < limba franceza culte, conform latina cultus].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CULT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT2, -Ă, culți, -te, adjectiv

1. Care are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe; instruit.

2. (Despre manifestări ale oamenilor) De care dă dovadă omul cult (1); care are caracter savant, cărturăresc.

3. (În opoziție cu popular; despre muzică, poezie, literatură etc.) Creat de un autor instruit.

– Din latina cultus.
Forme diferite ale cuvantului cult: cult-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CULT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT2, -Ă, culți, -te, adjectiv

1. Care are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe; instruit.

2. (Despre manifestări ale oamenilor) De care dă dovadă omul cult (1); care are caracter savant, cărturăresc.

3. (În opoziție cu popular; despre muzică, poezie, literatură etc.) Creat de un autor instruit.

– Din latina cultus.
Forme diferite ale cuvantului cult: cult-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CULT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT2 culte n.

1) Formă a conștiinței sociale în care realitatea este reflectată și interpretată ca fiind independentă de forțe și ființe supranaturale; confesiune; credință; religie.

2) Totalitate a ritualurilor unei religii.

3) figurat Sentiment de admirație, de dragoste față de cineva sau de ceva. /<lat. cultus
Forme diferite ale cuvantului cult: culte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

cult
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cult:
cult2, cultă a [Atestat: latina medievală / Plural: cultIți, culte / Etimologie: lat cultus] 1-2 Care are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe Si: instruit 3-4 (despre manifestări ale oamenilor) De care dă dovadă un om cult2 (1-2). 5 Care are caracter savant. 6 (Îoc popular; despre muzică, literatură, poezie) Creat de un autor instruit.
Forme diferite ale cuvantului cult: cultă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CULT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT2, -Ă adjectiv

1. cu un nivel înalt de cunoștințe, de cultură; învățat, instruit.

2. (despre manifestări ale oamenilor) de care dă dovadă omul cult (1); livresc.

3. (despre muzică, literatură, poezie) creat de un autor instruit. (< latina cultus)
Forme diferite ale cuvantului cult: cult-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

cult
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cult:


1) cult n., plural urĭ și e (latina cultus). Adorare, venerațiune: cultu luĭ Dumnezeŭ, cultu bineluĭ. Religiune, biserică: ministeru cultelor (maĭ bine culturilor). A avea un cult pentru ceva, pentru cineva, a admira, a venera (un lucru, o persoană).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CULT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT adjectiv

1. citit, cultivat, educat, instruit, învățat, (rar) școlit, (învechit) pedepsit, politicit, spudaxit, sufletesc. (Tînăr cult.)

2. cărturăresc, livresc, savant. (Formație lexicală cult.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

cult
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cult:
cult n.

1. onoare dată lui D-zeu;

2. manifestări exterioare ale sentimentelor religioase: cult public;

3. figurat venerațiune profundă: multe popoare au cultul morților. ║ a. instruit: om cult.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CULT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT s.

1. (termen bisericesc) confesiune, credință, religie, rit, (popular) lege. (E de cult ortodox.)

2. venerație. (Are un adevărat cult pentru...)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

cult
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cult:
*2) cult, -ă adjectiv (latina cultus, participiu despre cólere, a cultiva). Instruit, învățat: om cult, țară cultă.
Forme diferite ale cuvantului cult: cult-ă marchiz cultde

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CULT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT s.

1. (termen bisericesc) confesiune, credință, religie, rit, (popular) lege. (E de cult ortodox.)

2. vezi venerație.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

CULT
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT, -Ă adjectiv Cu un nivel înalt de cunoștințe, de cultură; învățat, instruit. [< latina cultus].
Forme diferite ale cuvantului cult: cult-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CULT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT1 culttă (cultți, cultte) Care are un înalt nivel de cultură. Om cult. /<lat. cultus
Forme diferite ale cuvantului cult: culttă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

Cult
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Cult:
Cult ≠ incult, necult, înapoiat, necioplit, necultivat
Definiție sursă: Dicționar de antonime

cult
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cult:
cult adjectiv masculin, plural culți; forme singular cúltă, plural cúlte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cult
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cult:
cult1 adjectiv masculin, plural culți; forme cúltă, plural cúlte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

cult
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cult:
cult substantiv neutru, plural cúlte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cult
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cult:
cult2 substantiv neutru, plural cúlte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CULT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CULT:
CULT substantiv verbal crez.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

cult
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cult:
cult substantiv verbal CREZ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CULT'
CULPÁȘculpáșăCÚLPEȘculposCULTCULTERANÍSMCÚLTICcultigénCULTÍSM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cult
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cult dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
/ Plural: culte, rar culturi / Etimologie: franceza culte, lat cultus] 1 Omagiu care se aduce divinității prin alte religioase.
6 Îs cultul idolilor Idolatrie.
CULT2 culte n.
Cult2, cultă a [Atestat: latina medievală / Plural: cultIți, culte / Etimologie: lat cultus] 1-2 Care are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe Si: instruit 3-4 despre manifestări ale oamenilor De care dă dovadă un om cult2 1-2.
Tînăr cult.
Formație lexicală cult.
Tânăr cult.
Formație lexicală cult.
E de cult ortodox.
Are un adevărat cult pentru.
E de cult ortodox.
CULT1 culttă cultți, cultte Care are un înalt nivel de cultură.
Om cult.



GRAMATICA cuvântului cult?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cult.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cult poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul cult sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul cult are forma: cúlte
VEZI PLURALUL pentru cult la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE cult?
Vezi cuvântul cult desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cult?
[ cult ]
Se pare că cuvântul cult are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL cult
Inţelegi mai uşor cuvântul cult dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Act de cult = formă de exprimare a sentimentelor religioase ale omului față de Dumnezeu; ritual
Cult agrar = practică religioasă primitivă, de origine htonică, legată mai ales de agricultură și de fertilitatea pământului
Cult solar = sistem de credințe, mituri și practici religioase legate de adorația Soarelui, îndeosebi în țările cu radiație solară mare
Cultul idolilor = idolatrie
Cultul personalității = tendință exclusivistă și dăunătoare de a acorda personalităților un rol exagerat în făurirea istoriei și care are la bază concepția greșită că personalitățile de seamă – și nu masele, popoarele – făuresc istoria
Cultul personalității = atitudine sistematică de admirație exagerată provocată și controlată cu privire la un conducător sau la o personalitate, considerat ca înzestrat cu calități deosebite de ordin intelectual, afectiv, organizatoric etc
♦ cult ul personalității = atitudine de admirație sistematică față de un conducător politic



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cult

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala la sfântu- sau la moș- așteaptă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi guraliv
actinie
niciodată
se înțelege de la sine, nu e de mirare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app