 | as |
|
| Cumplit [ cum-plit ] VEZI SINONIME PENTRU cumplit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cumplit în mai multe dicționareDefinițiile pentru cumplit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUMPLIT: CUMPLÍT, -Ă, cumpliți, -te, adjectiv (Despre oameni) Groaznic, înspăimîntător, teribil; crud, nemilos, feroce. Să se aleagă unul dintre voi, care să meargă și să afurisească pe acest proclet și verb reflexiv:ăjmaș cumplit. CREANGĂ, P. Crud și cumplit este omul acesta. NEGRUZZI, S. I 162. Lăpușneanul cel cumplit Stă pe scaun poleit. ALECSANDRI, P. P. 175. • (Despre fenomene și despre abstracte) Zile cumplite de pîndă. BANUȘ, B. 83. Și tot palatul plin era De plîns cumplit. COȘBUC, P. I 146. Și cum a pornit el din pădure, pe loc s-a și stîrnit un vifor cumplit. CREANGĂ, P. 143. Dor cumplit inima-i seacă, Plîns de jale mi-l îneacă Cînd zărește despre soare Cîrduri, cîrduri de cucoare. ALECSANDRI, P. P. 145. • (Familiar, despre mîncări și băuturi) Foarte bun, gustos. Mergem la cumătrul Grigore care ține restaurant în Moși... cu mititei cumpliți și cu țuică servită în căni de pămînt. PAS, Z. I 19. Avram Bucluc... servi mai întîi două rînduri de rachiuri cumplite. C. PETRESCU, Î. II 135. • (Adverbial, cu valoare de superlativ) Tare, strașnic, mult, mare, bine. Puseră- căldarea cu laptele pe foc și-o lăsă ca să fiarbă așa de cumplit, de săreau stropii tot cît curtea. RETEGANUL, P. III 24. Neastîmpăr ce-l chinuia mai cumplit decît moartea. ISPIRESCU, L. 45. Cic-auzind moș Nichifor de aceasta, cumplit s-ar fi mîhnit în sufletul său. CREANGĂ, P. 110. Liniile semnului astrologie se mișcau cumplit. EMINESCU, N. 48. Pămîntul clătindu-se și cutremurîndu-se cumplit, pe unele locuri a crăpat tare. ȘEZ. I 232. Forme diferite ale cuvantului cumplit: cumplit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPLIT: CUMPLIT adj, adverb 1. adjectiv, adverb aprig, aspru, barbar, brutal, cîinos, crîncen, crud, crunt, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neindurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livresc) sanguinar, (învechit și popular) năsilnic, (învechit și regional) tare, (regional) pogan, (Moldova și Bucovina) avan, hapsîn, (învechit) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (figurat) dur, negru. (Om cumplit, se poartă cumplit.) 2. adjectiv aprig, aspru, crîncen, crud, crunt, încrîncenat, îndîrjit, înverșunat, neîmpăcat, nepotolit, sîngeros, vajnic, violent, (învechit) crîncenit, tare, (figurat) încleștat. (O luptă cumplit.) 3. adjectiv cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, macabru, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livresc) abominabil, terifiant, terific, (învechit și popular) rău. (O crimă cumplit.) 4. adjectiv aprig, groaznic, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, nebun, sălbatic, violent. (O pasiune cumplit îl măcina.) 5. adjectiv atroce, crunt, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimîntător, teribil. (O durere abdominală cumplit.) 6. adjectiv colosal, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, îngrozitor, înspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilvania) pogan, (figurat) îndrăcit, turbat (O vijelie cumplit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumplit: cumplit2, cumplită [Atestat: VARLAAM, C. 18 / Plural: cumplitiți, cumplite / Etimologie: cumpli] (Înv) 1 a Deplin. 2 a (despre ființe) Nemilos. 3 a Aspru. 4 a Crud. 5 a Sălbatic. 6 a Rău la suflet. 7-8 a, av Groaznic. 9 a (Fam; despre mâncăruri și băuturi) Foarte bun. 10-11 a, av Foarte tare. 12 substantiv masculin și feminin Individ aspru, crud, rău, violent. 13 av Aspru. 14 av Foarte. 15 a Zgârcit. Forme diferite ale cuvantului cumplit: cumplită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cumplit: cumplít, -ă adjectiv (participiu despre cumplu). Grozav, strașnic, teribil: om, animal, vifor, ger cumplit. Crud, nemilos. Avar. Ceasu cel cumplit, cel ultim, cel extrem, al morțiĭ. adverb În mod cumplit: mă doare, arde cumplit. substantiv neutru, plural urĭ și e. Sfîrșit: cumplitu lumiĭ. În cumplit, în etern. – Și încumplit (adj.) la Con. Forme diferite ale cuvantului cumplit: cumplit-ă marchiz cumplitde Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPLIT: CUMPLÍT2 cumplittă (cumplitți, cumplitte) 1) popular (despre oameni) Care este crud; nemilos; feroce. 2) (despre fenomene, acțiuni etc.) Care impresionează prin proporții, tărie, intensitate. Iarnă cumplittă. Dor cumplit. /<lat. complere Forme diferite ale cuvantului cumplit: cumplittă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cumplit: cumplit1 sn [Atestat: PSALT. 12/7 / Plural: cumplite / Etimologie: cumpli] (Înv) 1 Totalitate. 2 Omorâre. 3 Cumplire (3). 4 Pieire. 5 Capăt. 6 (Îe) (Până) în (la) cumplit Veșnic. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cumplit: cumplít adjectiv masculin, plural cumplíți; forme singular cumplítă, plural cumplíte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cumplit: cumplít adjectiv masculin, plural cumplíți; forme cumplítă, plural cumplíte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CUMPLIT: CUMPLÍT adjectiv verbal complet, deplin, integral, întreg, total. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUMPLIT: CUMPLÍT1 adverb Foarte tare; strașnic. /<lat. complere Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cumplit: cumplit adj vezi COMPLET. DEPLIN. INTEGRAL. ÎNTREG. TOTAL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CUMPLIT: CUMPLÍT substantiv, adjectiv verbal avar, calic, zgârcit. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cumplit: cumplit substantiv, adjectiv verbal AVAR. CALIC. ZGÎRCIT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUMPLIT' cumpleciuneCUMPLÍCUMPLICIÚNECUMPLÍRECUMPLÍTCUMPLITÁTEcumplitúrăcumpreriCUMPẮTARE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cumplit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cumplit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Om cumplit, se poartă cumplit. O luptă cumplit. O crimă cumplit. O pasiune cumplit îl măcina. O durere abdominală cumplit. Adjectiv colosal, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, îngrozitor, înspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, Transilvania pogan, figurat îndrăcit, turbat O vijelie cumplit. O pasiune cumplit îl măcina. O vijelie cumplit. Cumplit2, cumplită [Atestat: VARLAAM, C. 18 / Plural: cumplitiți, cumplite / Etimologie: cumpli] Înv 1 a Deplin. CUMPLÍT2 cumplittă cumplitți, cumplitte 1 popular despre oameni Care este crud; nemilos; feroce. Iarnă cumplittă. Dor cumplit. 12/7 / Plural: cumplite / Etimologie: cumpli] Înv 1 Totalitate. 6 Îe Până în la cumplit Veșnic. |
GRAMATICA cuvântului cumplit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cumplit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cumplit poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE cumplit? Vezi cuvântul cumplit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cumplit?[ cum-plit ] Se pare că cuvântul cumplit are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cumplit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Globulă albă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
