 | as |
|
| Curcubeu [ cur-cu-beu ] VEZI SINONIME PENTRU curcubeu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului curcubeu în mai multe dicționareDefinițiile pentru curcubeu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CURCUBEU: CURCUBÉU, curcubeie, substantiv neutru Fenomen datorat refracției luminii solare în picăturile de apă din atmosferă, avînd aspectul unui imens arc multicolor desfășurat pe cer. Curcubee subțiri tremură în pulberea străvezie a stropilor bătuți de soare. VLAHUȚĂ, O. A. II 134. Cînd plouă, vara, cîteodată Un brîu de foc pe cer s-arată, Iar noi îi zicem curcubeu. COȘBUC, P. I 125. • figurat Cerul încinge cununa Unui nou curcubeu: Dreptate, Pace, Libertate. BENIUC, vezi 129. Tu împletești în curcubee Comoara lacrimilor noastre Și cel mai scump nisip tu-l duci În vadul Dunării albastre. GOGA, P. 16. ♦ Fascicul de raze luminoase care apar uneori nopatea pe bolta cerească. vezi halo. Pe ceruri se înalță curcubeele de noapte. EMINESCU, O. I 142. – plural și: curcubeuri (DRAGOMIR, S. 28), (substantiv masculin) curcubei (ALECSANDRI, P. III 6). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curcubeu: curcubeu sn [Atestat: N. COSTIN, ap. LET. I 46/21 / V: (reg) cuculbău, cucurbeu, culcubău, curcubeubău, curcubeubei, curcubeubel / Plural: curcubeueie, (rar) curcubeueiuri / Etimologie: nct] 1 Fenomen optic care se datorează refracției, reflexiei totale și dispersiei luminii solare în picăturile de apă din atmosferă și care are aspectul unui imens arc multicolor dispersat pe cer Si: curcubiță. 2 Fascicul de raze luminoase care apar noaptea pe cer. 3 (Bot; reg) Plantă cu frunzele și cu tulpina păroase, cu flori mari roșu-purpurii și cu fructele capsule (Lychnis coronaria) Si: curcubea (2), curcubetă (6). 4 (Bot; reg) Neghină (Agrostemma githago) 5 (Bot; reg) Pir-gros (Cynodon dactylon). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURCUBEU: CURCUBÉU, curcubeie, substantiv neutru 1. Fenomen optic care se datorește refracției, reflexiei totale și dispersiei luminii solare în picăturile de apă din atmosferă și care are aspectul unui imens arc multicolor desfășurat pe cer. ♦ Fascicul de raze luminoase care apar uneori noaptea pe bolta cerească. 2. Plantă erbacee cu frunzele și cu tulpina păroase, cu flori mari, roșii-purpurii și cu fructele capsule (Lychnis coronaria). – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURCUBEU: CURCUBEU s. 1. (astronomie) (regional) cearcăn, brîul-cerului, brîul-Cosînzenii, brîui-lui-Dumnezeu, brîul-Maicii-Domnului, brîul-popii, curuna-cerului. 2. (botanică; Lychnis coronaria) (regional) flocoșele (la plural), flocoșică, barba-împăratului, floarea-cununii. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURCUBEU: CURCUBÉU curcubeue n. Fenomen optic având aspectul unui arc multicolor, care se produce în atmosferă datorită refracției luminii solare în picăturile de apă dispersate în aer, după ploaie. /<lat. curcus + bibit Forme diferite ale cuvantului curcubeu: curcubeue Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURCUBEU: CURCUBÉU substantiv verbal iarba-câinelui, pir-de-țelină, pir-gros. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curcubeu: curcubeu substantiv verbal IARBA-CÎINELUI. PIR-DE-ȚELINĂ. PIR-GROS. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curcubeu: curcubéu substantiv neutru, articulat curcubéul; plural curcubéie Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curcubeu: curcubéu substantiv neutru, articulat curcubéul; plural curcubéie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CURCUBEU' curcubețescCURCUBEȚÍCĂcurcubetoscurcubetușăCURCUBÉUcurcubităcurcubițicăCURCUBẮTĂcurcudan |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL curcubeu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curcubeu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I 46/21 / V: reg cuculbău, cucurbeu, culcubău, curcubeubău, curcubeubei, curcubeubel / Plural: curcubeueie, rar curcubeueiuri / Etimologie: nct] 1 Fenomen optic care se datorează refracției, reflexiei totale și dispersiei luminii solare în picăturile de apă din atmosferă și care are aspectul unui imens arc multicolor dispersat pe cer Si: curcubiță. CURCUBÉU curcubeue n. |
GRAMATICA cuvântului curcubeu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curcubeu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul curcubeu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE curcubeu? Vezi cuvântul curcubeu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curcubeu?[ cur-cu-beu ] Se pare că cuvântul curcubeu are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL curcubeu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cale spinotalamică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul curcubeu are forma: curcubéie
