eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție dangani


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Dăngăni [ dăn-gă-ni ]
VEZI SINONIME PENTRU dăngăni PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului dangani în mai multe dicționare

Definițiile pentru dangani din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a dăngăni
Verbul: a dăngăni (forma la infinitiv)
A dăngăni conjugat la timpul prezent:
  • eu -
  • tu -
  • el ea dăngăne
  • noi -
  • voi -
  • ei ele dăngăne
VEZI VERBUL a dăngăni CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dăngăni:
dăngăní [Atestat: RESMERIȚĂ, despre / prezentul indicativ: danganinésc, dắngăn / Etimologie: dang + -ăni] 1 vi (despre clopote, tălăngi) A scoate sunete caracteristice prin lovire, clătinare etc. Si: a bate, a suna. 2 vi (Rar; pan; despre oameni) A bate (ritmic) cu degetele în ceva, în semn de nerăbdare, plictiseală, nervozitate etc. 3 verb tranzitiv: (Reg) A mângâia.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

dăngăni
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dăngăni:
dăngăní (a dăngăni) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea dăngănéște / dắngăne, imperfect persoana a treia singular: el / ea dăngăneá; conjunctiv prezent 3 să dăngăneáscă / să dắngăne
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DĂNGĂNI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DĂNGĂNI:
DĂNGĂNÍ, persoană 3 dắngăne, verb IV. intranzitiv (Despre clopote) A suna. [prezent industrie și: dăngănéște]

– Dang + sufix -ăni.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

dăngăni
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dăngăni:
dăngăní verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dăngănésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dăngăneá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural dăngăneáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DĂNGĂNI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DĂNGĂNI:
DĂNGĂNÍ, persoană 3 dăngănește, verb IV. intranzitiv (Despre clopote) a suna.

– Dang + sufix -ăni.[1]

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DĂNGĂNI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DĂNGĂNI:
DĂNGĂNI verb a bate, a suna, (prin Banat) a zvoni. (dangani clopotul la biserică.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DĂNGĂNI
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DĂNGĂNI:
DĂNGĂNÍ, dăngănesc, verb IV. intranzitiv (Despre clopot) A suna.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


CUVINTE APROPIATE DE 'DANGANI'
dăngăluiDĂNGĂLUÍREdăngăluitdanganáDĂNGĂNÍdăngăníreDĂNGĂNÍTDÁNGĂTDÂNGENI

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DĂNGĂNI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dăngăni dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Dăngăní [Atestat: RESMERIȚĂ, despre / prezentul indicativ: dĂngĂninésc, dắngăn / Etimologie: dang + -ăni] 1 vi despre clopote, tălăngi A scoate sunete caracteristice prin lovire, clătinare etc.
DĂngĂni clopotul la biserică.

GRAMATICA cuvântului DĂNGĂNI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dăngăni.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DĂNGĂNI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE dăngăni?
    Vezi cuvântul dăngăni desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dăngăni?
    [ dăn-gă-ni ]
    Se pare că cuvântul dăngăni are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DĂNGĂNI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Cauzativ, cauzative, adjectiv în expresie verb cauzativ?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    curent filozofic apărut în germania pe la jumătatea secolul xix, care reduce întreaga realitate la materie, considerând și conștiința ca fiind de natură materială
    a cunoaște pe cineva sau ceva din reputație, din cele ce se spun
    verb factitiv, vezi factitiv
    a muri
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app