 | as |
|
| Dănţuitor [ dăn-ţu-i-tor ] VEZI SINONIME PENTRU dănţuitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dantuitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru dantuitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DĂNȚUITÓR: DĂNȚUITÓR, -OÁRE dănțuitori, -oare, substantiv masculin și forme (Învechit) Dansator. Renumele minunatei dănțuitoare zburase peste orașele Ahaiei și ajunsese pînă în capitala lumii. GALACTION, O. I 425. • (Adjectival) Perechile dănțuitoare alunecă în valuri de voluptate pe parchetul de oglindă. GALACTION, O. I 395. În ploaie de confetti saltă Părechile dănțuitoare. TOPÎRCEANU, B. 66. Forme diferite ale cuvantului dantuitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DĂNȚUITÓR: DĂNȚUITÓR, -OÁRE, dănțuitori, -oare, substantiv masculin și forme (popular) Dansator. [ pronunție: -țu-i-] – Dănțui + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului dantuitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DĂNȚUITÓR: DĂNȚUITÓR, -OÁRE, dănțuitori, -oare, substantiv masculin și forme (popular) Dansator. [ pronunție: -țu-i-] – Dănțui + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului dantuitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dănțuitor: dănțuitor, dantuitoroare substantiv masculin și feminin [Atestat: DLR / P: dantuitorțu-idantuitor / Plural: dantuitori, dantuitoroare / Etimologie: dănțui + -tor] (Pop) Dansator. Forme diferite ale cuvantului dantuitor: dantuitoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DĂNȚUITÓR: DĂNȚUITÓR dantuitori m. popular vezi DANSATOR. [silabe -țu-i-] /a dănțui + sufix dantuitortor Forme diferite ale cuvantului dantuitor: dantuitori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dănțuitor: dănțuitór (popular) (-țu-i-) substantiv masculin, plural dănțuitóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dănțuitor: dănțuitor m. cel ce dănțuiește, jucăuș. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dănțuitor: dănțuitór substantiv masculin, plural dănțuitóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dănțuitor: dănțuitor substantiv verbal DANSATOR. JUCĂTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DANTUITOR' DĂNȚUÍdănțuíredănțuítdănțuitoáreDĂNȚUITÓRDANTÚRĂdanturáredanturátdănțuș |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dănțuitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dănțuitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dănțuitor, dănțuitoroare substantiv masculin și feminin [Atestat: DLR / P: dănțuitorțu-idănțuitor / Plural: dănțuitori, dănțuitoroare / Etimologie: dănțui + -tor] Pop Dansator. DĂNȚUITÓR dănțuitori m. [silabe -țu-i-] /a dănțui + sufix dănțuitortor. |
GRAMATICA cuvântului dănțuitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dănțuitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dănțuitor poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dănţuitor? Vezi cuvântul dănţuitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dănţuitor?[ dăn-ţu-i-tor ] Se pare că cuvântul dănţuitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dănțuitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Casă de cultură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dănțuitor are forma: dănțuitóri
