 | as |
|
| Darnic [ dar-nic ] VEZI SINONIME PENTRU darnic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului darnic în mai multe dicționareDefinițiile pentru darnic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DARNIC: DÁRNIC, -Ă, darnici, -e, adjectiv 1. (Despre persoane) Căruia îi place să dea, să facă daruri; generos, larg, mărinimos. O, pașă, cît de darnic ești! COȘBUC, P. I 109. Pot să-ți dau ori ce-i cere de la mine; pentru că și tu ești om cu dreptate și darnic. CREANGĂ, P. 300. (Poetic) Toamna, mîndră, harnică Și de bunuri darnică, A-mpărțit a ei comori. ALECSANDRI, P. A. 155. • (Despre lucruri sau abstracte) Tot mai harnice mîinile, Tot mai darnice zilele! DEȘLIU, G. 45. Viața caldă-n ierburi lungi palpită Și darnică se-mparte. CAZIMIR, L. U. 23. 2. figurat Bogat, roditor, mănos. Și te-nfloresc, în noua primăvară, Cu trudă aprigă, harnică, Din zori în zori, din seară pînă-n seară, Ca pe-o livadă bogată și darnică. DEȘLIU, G. 14. Și, cel puțin, dacă pămîntul, muncit atît de greu, ar fi mai darnic. BOGZA, C. O. 272. Forme diferite ale cuvantului darnic: darnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DARNIC: DÁRNIC darniccă (darnicci, darnicce) 1) Care are plăcerea de a oferi daruri; mereu dispus să ajute material în mod dezinteresat pe alții; mărinimos; generos; galanton. 2) (despre terenuri, soluri) Care dă rod mare; roditor; mănos; fertil; fecund; bogat. /dar + sufix darnicnic Forme diferite ale cuvantului darnic: darniccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru darnic: dárnic, darnică a [Atestat: NECULCE, L. 102 / Plural: darnicci, darnicce / Etimologie: dar + -nic] 1-2 (despre oameni) Căruia îi place să dea sau să facă daruri Si: generos, mărinimos. 3 (Fig) Îmbelșugat. 4 (Fig) Abundent. 5 (Fig) Bogat. 6 (Fig) Roditor. Forme diferite ale cuvantului darnic: darnică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DARNIC: DARNIC adjectiv culant, generos, mărinimos, (livresc) munificent, (rar) galant, (învechit) dăruitor, filotim, magnanim, marinim, (familial) galanton, larg. (Un om darnic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DARNIC: DÁRNIC, -Ă, darnici, -ce, adjectiv 1. Căruia îi place să dea, să facă daruri; generos, mărinimos. 2. figurat Bogat, roditor, mănos. – Dar2 + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului darnic: darnic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DARNIC: DÁRNIC, -Ă, darnici, -ce, adjectiv 1. Căruia îi place să dea, să facă daruri; generos, mărinimos. 2. figurat Bogat, roditor, mănos. – Dar2 + sufix -nic. Forme diferite ale cuvantului darnic: darnic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru darnic: dárnic, -ă adjectiv (vechea slavă darnikŭ). Căruĭa-ĭ place să dăruĭască, munific, generos, liberal. Forme diferite ale cuvantului darnic: darnic-ă duce darnicde darnicab Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru darnic: dárnic adjectiv masculin, plural dárnici; forme singular dárnică, plural dárnice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru darnic: darnic a. care dă adesea: liberal, generos. [slava DARNIKŬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru darnic: dárnic adjectiv masculin, plural dárnici; forme dárnică, plural dárnice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Darnic: Darnic ≠ avar, calic, cărpănos, zgârcit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DARNIC' dârnăíredârnăítdărấngădârníDarnicdărnicéștedărniciDărniciedărnicíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Darnic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului darnic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DÁRNIC darniccă darnicci, darnicce 1 Care are plăcerea de a oferi daruri; mereu dispus să ajute material în mod dezinteresat pe alții; mărinimos; generos; galanton. /dar + sufix darnicnic. Dárnic, darnică a [Atestat: NECULCE, L. 102 / Plural: darnicci, darnicce / Etimologie: dar + -nic] 1-2 despre oameni Căruia îi place să dea sau să facă daruri Si: generos, mărinimos. Un om darnic. Un om darnic. |
GRAMATICA cuvântului Darnic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului darnic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Darnic poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE darnic? Vezi cuvântul darnic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul darnic?[ dar-nic ] Se pare că cuvântul darnic are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Darnic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face zid împrejurul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
