 | as |
|
| Dăunător [ dă-u-nă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU dăunător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului daunator în mai multe dicționareDefinițiile pentru daunator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DĂUNĂTÓR: DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, adjectiv Care dăunează; păgubitor, vătămător. Neglijență dăunătoare. ♦ (Substantivat, m.) Insectă (sau animal) care pricinuiește pagube culturilor agricole. [Din veniturile în bani ale gospodăriei colective] se acoperă cheltuielile de producție, și anume; repararea mașinilor și uneltelor agricole, tratamentul animalelor, combaterea dăunătorilor și altele. STAT. GOSP. AGR. 27. – Pronunțat: dă-u-. Forme diferite ale cuvantului daunator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DĂUNĂTOR: DĂUNĂTOR adjectiv negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător, (livresc) pernicios, (învechit și popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios. (Efecte daunator pentru...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DĂUNĂTÓR: DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, adjectiv Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat, m.) Organism animal sau vegetal care atacă plante, culturi agricole sau animale, provocând pagube. [ pronunție: dă-u-] – Dăuna + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului daunator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DĂUNĂTÓR: DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, adjectiv Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat, m.) Ființă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. [ pronunție: dă-u-] – Dăuna + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului daunator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dăunător: dăunător, daunatoroare [Atestat: IORGA, L. I, 58 / Plural: daunatori, daunatoroáre / Etimologie: dăuna + -tor] 1 a Care produce daune Si: păgubitor, (nob) dăunătos. 2 a Care vatămă Si: vătămător. 3-4 sm, a (Mpl) (Insectă) care distruge culturile de plante. Forme diferite ale cuvantului daunator: daunatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DĂUNĂTÓR: DĂUNĂTÓR daunatoroáre (daunatoróri, daunatoroáre) și substantival Care dăunează; în stare să dăuneze; păgubitor. [silabe dă-u-] / a dăuna + sufix daunatortor Forme diferite ale cuvantului daunator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DĂUNĂTÓR: DĂUNĂTÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin (Vietate, animal) vătămător (mai ales pentru culturile agricole). [< dăuna + -tor]. Forme diferite ale cuvantului daunator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dăunător: dăunătór adjectiv masculin (silabe dă-u-), plural dăunătóri; forme singular și plural dăunătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dăunător: dăunătór1 (dă-u-) adjectiv masculin, plural dăunătóri; forme singular și plural dăunătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dăunător: *dăunătór2 (dă-u-) substantiv masculin, plural dăunătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dăunător: Dăunător ≠ folositor, nevătămător Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DAUNATOR' dăunáreDĂUNÁȘdăunáșădăunatDăunătordăunătosdăúnăzidăúnăziledăúne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Dăunător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dăunător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Efecte dăunătoroare pentru. Efecte dăunător pentru. Dăunător, dăunătoroare [Atestat: IORGA, L. I, 58 / Plural: dăunători, dăunătoroáre / Etimologie: dăuna + -tor] 1 a Care produce daune Si: păgubitor, nob dăunătos. DĂUNĂTÓR dăunătoroáre dăunătoróri, dăunătoroáre și substantival Care dăunează; în stare să dăuneze; păgubitor. [silabe dă-u-] / a dăuna + sufix dăunătortor. |
GRAMATICA cuvântului Dăunător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dăunător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Dăunător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dăunător? Vezi cuvântul dăunător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dăunător?[ dă-u-nă-tor ] Se pare că cuvântul dăunător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Dăunător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tocmeală agricolă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dăunător are forma: dăunătóri
