 | as |
|
| Decoletare [ de-co-le-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU decoletare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului decoletare în mai multe dicționareDefinițiile pentru decoletare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru decoletare: decoletáre substantiv feminin [Atestat: LTR / Plural: decoletaretắri / Etimologie: decoleta] 1 (Teh) Prelucrare la strung a unui material de forma unei bare în piese care, atunci când sunt gata, sunt tăiate succesiv din acesta Si: decoletat1 (1). 2 (Agr) Îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor destinate fabricării zahărului Si: decoletat1 (2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECOLETARE: DECOLETÁRE, decoletări, substantiv feminin Acțiunea de a decoleta și rezultatul ei. ♦ Operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor destinate fabricării zahărului. – vezi decoleta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECOLETARE: DECOLETÁRE, decoletări, substantiv feminin Acțiunea de a decoleta și rezultatul ei. ♦ Operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor destinate fabricării zahărului. – vezi decoleta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECOLETARE: DECOLETÁRE substantiv feminin Acțiunea de a decoleta. ♦ Operație de îndepărtare a frunzelor de sfeclă la recoltarea rădăcinilor. ♦ (tehnică) Tăiere de piese, una după alta, dintr-o bară. [< decoleta]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru decoletare: decoletáre (tehnică) substantiv feminin, genitiv dativ articulat decoletării; plural decoletări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru decoletare: decoletáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat decoletắrii; plural decoletắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DECOLETARE' decolatórdecolectivizádecolectivizáreDECOLETÁDECOLETÁREdecoletátdecolézDECOLMATÁDECOLMATÁJ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL decoletare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului decoletare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Decoletáre substantiv feminin [Atestat: LTR / Plural: decoletaretắri / Etimologie: decoleta] 1 Teh Prelucrare la strung a unui material de forma unei bare în piese care, atunci când sunt gata, sunt tăiate succesiv din acesta Si: decoletat1 1. |
GRAMATICA cuvântului decoletare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului decoletare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul decoletare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE decoletare? Vezi cuvântul decoletare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul decoletare?[ de-co-le-ta-re ] Se pare că cuvântul decoletare are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în compusul cantată-oratoriu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul decoletare are forma: decoletări
