 | as |
|
| Decorator [ de-co-ra-tor ] VEZI SINONIME PENTRU decorator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului decorator în mai multe dicționareDefinițiile pentru decorator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DECORATÓR: DECORATÓR, -OÁRE, decoratori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care are profesiunea de a decora clădiri, interioare etc. În magazia de rechizite și atelierul decoratorului gazetelor de perete, corespondentul ziarului întocmește, după punctajul secretarului, rezoluția. CĂLUGĂRU, O. P. 451. ♦ Persoană care face decorurile la teatru. [Piesa] a constituit piatra de încercare a cîtorva actori, a doi regizori și a unui decorator. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 12/3. Decoratorul va trebui să sugereze că aceste trei despărțituri au și o valoare simbolică. CAMIL PETRESCU, B. 91. Forme diferite ale cuvantului decorator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DECORATÓR: DECORATÓR, -OÁRE I. substantiv masculin forme 1. cel care se ocupă cu decorarea clădirilor, a interioarelor etc. 2. cel care face decoruri pentru teatru, film, televiziune. II. substantiv neutru unealtă de bucătărie pentru decorarea unor forme diferite (roșii, ciocolată, frișcă etc.) (< limba franceza décorateur) Forme diferite ale cuvantului decorator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru decorator: decorator, decoratoroare smf, a [Atestat: DEX / Plural: decoratori, decoratoroáre / Etimologie: decora + -tor] 1-2 (Persoană) care împodobește clădiri, săli, vitrine, obiecte etc. 3-4 (Spc) (Persoană) care face decoruri pentru teatru, film, operă etc. Forme diferite ale cuvantului decorator: decoratoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DECORATÓR: DECORATÓR, -OÁRE, decoratori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care are profesiunea de a decora clădiri, interioare, vitrine etc. ♦ Persoană care face decoruri pentru teatru, film etc. – Din limba franceza décorateur. Forme diferite ale cuvantului decorator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DECORATÓR: DECORATÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Persoană care se ocupă cu decorarea clădirilor, a interioarelor etc. ♦ Persoană care face decorurile la un teatru, film etc.; scenograf. [conform limba franceza décorateur, italiana decoratore]. Forme diferite ale cuvantului decorator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DECORATÓR: DECORATÓR, -OÁRE, decoratori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care are profesia de a decora clădiri, interioare, vitrine etc. ♦ Persoană care face decoruri pentru teatru, film etc. – Din limba franceza décorateur. Forme diferite ale cuvantului decorator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DECORATÓR: DECORATÓR decoratoroáre (decoratoróri, decoratoroáre) m. și forme 1) Specialist în decorarea clădirilor, interioarelor etc. 2) Persoană care face decoruri pentru spectacole sau filme. /<fr. decorateur Forme diferite ale cuvantului decorator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru decorator: *decoratór, -oáre substantiv (despre decorez, limba franceza décorateur). Care face decorurĭ p. apartamente, teatre, sărbărĭ ș.a. Forme diferite ale cuvantului decorator: -oáre -bónț Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru decorator: decoratór substantiv masculin, plural decoratóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru decorator: decorator m. cel ce face decoruri. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru decorator: decoratór substantiv masculin, plural decoratóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DECORATOR' DECORATÍVDECORATIVÍSMDECORATIVITÁTEdecoratoáreDECORATÓRDECORELÁREdecorézDECORNÁDECORNÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL decorator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului decorator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Decorator, decoratoroare smf, a [Atestat: DEX / Plural: decoratori, decoratoroáre / Etimologie: decora + -tor] 1-2 Persoană care împodobește clădiri, săli, vitrine, obiecte etc. DECORATÓR decoratoroáre decoratoróri, decoratoroáre m. |
GRAMATICA cuvântului decorator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului decorator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul decorator poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE decorator? Vezi cuvântul decorator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul decorator?[ de-co-ra-tor ] Se pare că cuvântul decorator are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bazin portuar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul decorator are forma: decoratóri
