eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție defectiune


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Defecțiune [ de-fec-ți-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU defecțiune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului defectiune în mai multe dicționare

Definițiile pentru defectiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru defecțiune:
defecțiune substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: defectiuneecție / Plural: defectiuneni / Etimologie: franceza défection, lat defectio, -onis] 1 (Înv) Refuz de a îndeplini o misiune. 2 (Înv) Fugă de la datorie. 3 (Înv) Dezertare. 4-5 (Înv) Părăsire (a unui crez sau) a unui partid. 6-8 Deranjament care împiedică un mecanism să (mai) funcționeze (bine). 9-10 Perturbare care împiedică buna desfășurare (a unei acțiuni sau) a unui plan.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DEFECȚIUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE:
DEFECȚIÚNE, defecțiuni, substantiv feminin Deranjament, defect care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat, a unui mecanism, desfășurarea normală a unei acțiuni etc. [ pronunție: -ți-u-]

– Din defect. conform limba franceza défection, latina defectio, -onis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEFECȚIUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE:
DEFECȚIÚNE substantiv feminin

1. Neîndeplinire a unei sarcini; abandonare a unei cauze etc.; dezertare.

2. (impropriu) Deranjament, defect (care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat etc.) [Variante defecție substantiv feminin / conform limba franceza défection, latina defectio].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DEFECȚIUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE:
DEFECȚIÚNE, defecțiuni, substantiv feminin Deranjament, defect care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat, a unui mecanism, desfășurarea normală a unei acțiuni etc. [ pronunție: -ți-u-]

– Din defect. conform limba franceza défection, latina defectio, -onis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEFECȚIUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE:
DEFECȚIÚNE substantiv feminin

1. dezertare, părăsire a unui partid, a unei cauze etc.

2. deranjament care împiedică buna funcționare a unei mașini, a unui aparat etc. (< limba franceza défection, latina defectio)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DEFECȚIUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE:
DEFECȚIÚNE, defecțiuni, substantiv feminin Refuz de a îndeplini o misiune, fugă de la datorie; dezertare. Pe-alocuri au fost mici defecțiuni și n-aș dori să avem și noi surprize. REBREANU, R. II 228.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DEFECȚIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE:
DEFECȚIÚNE defectiunei forme Deranjament care nu permite unui sistem tehnic să funcționeze normal; defect. [articulat defecțiunea; genitiv dativ defecțiunii; silabe -ți-u-] /<fr. defection, latina defectio, defectiuneonis
Forme diferite ale cuvantului defectiune: defectiunei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

defecțiune
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru defecțiune:
*defecțiúne forme (latina défectio, -ónis). Părăsirea unuĭ partid orĭ uneĭ armate, dezertare.

– Și -écție.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

defecțiune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru defecțiune:
defecțiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), articulat defecțiúnea, genitiv dativ articulat defecțiúnii; plural defecțiúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DEFECȚIUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFECȚIUNE:
DEFECȚIUNE substantiv defect, defectare, deranjament, dereglare. (defectiune în funcționarea unui aparat.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

defecțiune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru defecțiune:
defecțiúne (-ți-u-) substantiv feminin, articulat defecțiúnea, genitiv dativ articulat defecțiúnii; plural defecțiúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

defecțiune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru defecțiune:
defecțiune forme părăsirea unui partid.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'DEFECTIUNE'
DEFECTÁDEFECTÁREDEFECTÁTDEFÉCȚIEDEFECȚIÚNEDEFECTÍVdefectivitáteDEFECTOLÓGdefectológă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL defecțiune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului defecțiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Defecțiune substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: defecțiuneecție / Plural: defecțiuneni / Etimologie: franceza défection, lat defectio, -onis] 1 Înv Refuz de a îndeplini o misiune.
DEFECȚIÚNE defecțiunei forme Deranjament care nu permite unui sistem tehnic să funcționeze normal; defect.
Defection, latina defectio, defecțiuneonis.
Defecțiune în funcționarea unui aparat.
Defecțiune în funcționarea unui aparat.

GRAMATICA cuvântului defecțiune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului defecțiune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul defecțiune poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul defecțiune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul defecțiune are forma: defecțiúni
VEZI PLURALUL pentru defecțiune la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE defecțiune?
Vezi cuvântul defecțiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul defecțiune?
[ de-fec-ți-u-ne ]
Se pare că cuvântul defecțiune are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL defecțiune

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Barieră socială?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
autointoxicație
renumit, celebru
situație prin care este denumit în sociologic elementul care face dificil sau chiar imposibil accesul dintr-o grupare socială ierarhic inferioară într-o grupare socială superioară
ce naiba? ce dracu? ba pe păcatele!
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app