eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție deferenta


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Deferenţă [ de-fe-ren-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU deferenţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului deferenta în mai multe dicționare

Definițiile pentru deferenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEFERENȚĂ:
DEFERÉNȚĂ substantiv feminin Respect, stimă, considerație deosebită; (rar) prin extensie condescendență. Faptul că fusesem tratat de profesor cu atîta deferență... că fusesem pe catedră obiectul privirilor unei săli pline... o intimidaseră. CAMIL PETRESCU, U. N. 75.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



deferență
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deferență:
deferénță substantiv feminin [Atestat: HELIADE, PARALELISM I, 66/23 / V: (înv) deferentaránție, deferentarénție, deferentaínță, diferínță / Plural: deferentațe / Etimologie: franceza déférence] 1 Respect. 2 Stimă. 3 Considerație deosebită. 4 Condescendență. 5 Bunăvoință.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DEFERENȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEFERENȚĂ:
DEFERÉNȚĂ forme Sentiment de stimă înaltă față de o persoană; respect; cinste; considerație; condescendență. /<fr. déférence
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

deferență
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru deferență:
deferență substantiv verbal APRECIERE. ATENȚIE. CINSTE. CINSTIRE. CONSIDERAȚIE. ONOARE. PREȚUIRE. RESPECT. STIMĂ. TRECERE. VAZĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DEFERENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEFERENȚĂ:
DEFERÉNȚĂ substantiv feminin Respect, stimă, considerație deosebită; condescendență.

– Din limba franceza déférence.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEFERENȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEFERENȚĂ:
DEFERÉNȚĂ substantiv feminin Respect, stimă, considerație deosebită; condescendență.

– Din limba franceza déférence.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEFERENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFERENȚĂ:
DEFERENȚĂ substantiv feminin respect, stimă deosebită, considerație; condescendență. (< limba franceza déférence)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

deferență
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru deferență:
*deferénță forme, plural e (despre deferent pin anal. cu con-ferență). Condescendență, considerațiune.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DEFERENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEFERENȚĂ:
DEFERÉNȚĂ substantiv feminin Respect, stimă, considerație; condescendență. [conform limba franceza déférence].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

deferență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deferență:
deferénță (stimă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat deferénței
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

deferență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deferență:
deferénță (respect) substantiv feminin, genitiv dativ articulat deferénței
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

deferență
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru deferență:
deferență forme condescendență respectuoasă.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'DEFERENTA'
deferáredeferátDEFERÉNTDEFERENTDEFERÉNȚĂdeferențiáldeferénțieDEFERENTÍTĂdeferére

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deferență
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deferență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Deferénță substantiv feminin [Atestat: HELIADE, PARALELISM I, 66/23 / V: înv deferențăránție, deferențărénție, deferențăínță, diferínță / Plural: deferențățe / Etimologie: franceza déférence] 1 Respect.



GRAMATICA cuvântului deferență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deferență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deferență poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul deferență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru deferență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE deferenţă?
Vezi cuvântul deferenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deferenţă?
[ de-fe-ren-ţă ]
Se pare că cuvântul deferenţă are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL deferență

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Reflexiv și tranzitiv a se da jos?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
peste ceea ce este obișnuit; pe lângă aceasta, pe deasupra
a sili pe cineva să muncească peste puterile sale
a se coborî
a bate foarte tare pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app