 | as |
|
| Deliberativ [ de-li-be-ra-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU deliberativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului deliberativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru deliberativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deliberativ: deliberatív, deliberativă [Atestat: NEGULICI / Plural: deliberativi, deliberative / Etimologie: franceza délibératif, lat deliberativus] 1 a Care deliberează (1) având dreptul de a lua o hotărâre. 2 a (Îs) Vot deliberativ Vot al cărui rezultat este obligatoriu. 3 a (Îs) Gen deliberativ Gen în care oratorul își propune a face să se adopte sau să se respingă o hotărâre. 4 substantiv feminin a (Înv; grm; îs) Propoziție deliberativă (Propoziție) interogativă dubitativă. 5 a (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă echilibru. Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DELIBERATIV: DELIBERATÍV, -Ă, deliberativi, -e, adjectiv Care deliberează, avînd dreptul de a lua o hotărîre. Organ deliberativ. • Vot deliberativ = (în opoziție cu vot consultativ) drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei nu numai de a discuta, de a-și spune părerea, ci și de a vota, de a hotărî prin vot. Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru deliberativ: *deliberatív, -ă adjectiv (latina deliberativus).Relativ la deliberațiune. Vot deliberativ, care dă drept să deliberezĭ, nu numaĭ să fiĭ consultat. Gen deliberativ, acel gen de elocŭență în care oratoru își propune să facă să se adopte orĭ să se respingă o rezoluțiune. Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativ-ă -úră deliberativcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DELIBERATIV: DELIBERATÍV, -Ă adjectiv 1. care deliberează. ♦ vot deliberativ = drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei de a hotărî ceva prin vot. 2. despre forme verbale, (construcții) care exprimă indecizia subiectului. (< limba franceza délibératif, latina deliberativus) Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DELIBERATIV: DELIBERATÍV deliberativă (deliberativi, deliberative) (în opoziție cu consultativ) Care deliberează; în drept să ia anumite decizii. • Vot deliberativ vot cu caracter decisiv și rezultat obligatoriu. /<fr. délibératif, latina deliberativus Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DELIBERATIV: DELIBERATÍV, -Ă adjectiv Referitor la o deliberare, de deliberare. • Vot deliberativ = drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei de a hotărî ceva prin vot. [conform limba franceza délibératif, latina deliberativus]. Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DELIBERATIV: DELIBERATÍV, -Ă, deliberativi, -e, adjectiv Care deliberează având dreptul de a lua o hotărâre. • Vot deliberativ = vot al cărui rezultat este obligatoriu. – Din limba franceza délibératif, latina deliberativus. Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DELIBERATIV: DELIBERATÍV, -Ă, deliberativi, -e, adjectiv Care deliberează având dreptul de a lua o hotărâre. • Vot deliberativ = vot al cărui rezultat este obligatoriu. – Din limba franceza délibératif, latina deliberativus. Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru DELIBERATIV: DELIBERATÍV, -Ă adjectiv (conform limba franceza déliberatif, latina deliberativus): în sintagma conjunctiv deliberativ (vezi). Forme diferite ale cuvantului deliberativ: deliberativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deliberativ: deliberatív adjectiv masculin, plural deliberatívi; forme singular deliberatívă, plural deliberatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deliberativ: deliberatív adjectiv masculin, plural deliberatívi; forme deliberatívă, plural deliberatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DELIBERATIV' DELIBERÁREDELIBERÁTDELIBERÁȚIEdeliberațiúneDELIBERATÍVdeliberatordeliberatóriudeliberézdelicá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deliberativ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deliberativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Deliberatív, deliberativă [Atestat: NEGULICI / Plural: deliberativi, deliberative / Etimologie: franceza délibératif, lat deliberativus] 1 a Care deliberează 1 având dreptul de a lua o hotărâre. 2 a Îs Vot deliberativ Vot al cărui rezultat este obligatoriu. 3 a Îs Gen deliberativ Gen în care oratorul își propune a face să se adopte sau să se respingă o hotărâre. 4 substantiv feminin a Înv; grm; îs Propoziție deliberativă Propoziție interogativă dubitativă. DELIBERATÍV deliberativă deliberativi, deliberative în opoziție cu consultativ Care deliberează; în drept să ia anumite decizii. • Vot deliberativ vot cu caracter decisiv și rezultat obligatoriu. |
GRAMATICA cuvântului deliberativ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deliberativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deliberativ poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deliberativ? Vezi cuvântul deliberativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deliberativ?[ de-li-be-ra-tiv ] Se pare că cuvântul deliberativ are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL deliberativ Inţelegi mai uşor cuvântul deliberativ dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Vot deliberativ = în opoziție cu vot consultativ drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei nu numai de a discuta, de a-și spune părerea, ci și de a vota, de a hotărî prin vot ♦ vot deliberativ = drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei de a hotărî ceva prin vot Vot deliberativ = drept pe care îl are o adunare sau un membru al ei de a hotărî ceva prin vot Vot deliberativ = vot al cărui rezultat este obligatoriu Vot deliberativ = vot al cărui rezultat este obligatoriu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A călca sau a trece peste cadavre?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
