eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție delicvescenta


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Delicvescență [ de-lic-ves-cen-ță ]
VEZI SINONIME PENTRU delicvescență PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului delicvescenta în mai multe dicționare

Definițiile pentru delicvescenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru delicvescență:
delicvescență proprietate a unor substanțe solide (CaCl2.6H2O.NH4NO3) de a absorbi vapori de apă din atmosferă până la dizolvarea lor. despre este condiționată de raportul dintre presiunea vaporilor de apă din mediul ambiant și presiunea de vapori a soluției saturate în substanța respectivă; astfel, dacă presiunea de vapori a soluției saturate este mai mică decât a vaporilor din mediul înconjurător, substanța devine despre Sărurile despre reprezintă ultimele depuneri într-o succesiune evaporitică. vezi și evaporit.
Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale

DELICVESCENȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DELICVESCENȚĂ:
DELICVESCÉNȚĂ forme

1) Proprietate a unor substanțe solide de a se lichefia lent, absorbind umiditatea atmosferică.

2) Stare a corpurilor lichefiate ca urmare a absorbirii umidității atmosferice.

3) figurat Decadență completă. /<fr. déliquescence

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DELICVESCENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DELICVESCENȚĂ:
DELICVESCÉNȚĂ substantiv feminin (chimie) Proprietate a unor corpuri de a absorbi umiditatea din aer și de a se dizolva.
♦ (figurat) Decadență, degenerescență. [conform limba franceza déliquescence].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

delicvescență
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru delicvescență:
delicvescénță substantiv feminin [Atestat: CADE / S și: delicvescentacuedelicvescenta / Plural: delicvescentațe / Etimologie: franceza déliquescence] 1 Proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente. 2 (Liv; fig) Decadență.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DELICVESCENȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DELICVESCENȚĂ:
DELICVESCÉNȚĂ substantiv feminin Proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente.
♦ figurat Decadență, degenerare, degenerescență.

– Din limba franceza déliquescence.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DELICVESCENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DELICVESCENȚĂ:
DELICVESCÉNȚĂ substantiv feminin (chimie) Proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente.
♦ figurat Decadență, degenerare.

– Din limba franceza déliquescence.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DELICVESCENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DELICVESCENȚĂ:
DELICVESCÉNȚĂ substantiv feminin

1. proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente.

2. (figurat) decadență, corupție. (< limba franceza déliquescence)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

delicvescență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru delicvescență:
delicvescénță (proprietate chimică, degenerare) substantiv feminin, genitiv dativ articulat delicvescénței
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DELICVESCENȚĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DELICVESCENȚĂ:
DELICVESCÉNȚĂ substantiv feminin Proprietatea anumitor substanțe chimice de a fi delicvescente.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

delicvescență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru delicvescență:
delicvescénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat delicvescénței
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'DELICVESCENTA'
DELICTUÓSDELICVÉNTDELICVÉNȚĂDELICVESCÉNTDELICVESCÉNȚĂdeliéșteDELIGÁȚIEDELIGNEdelignificá

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL delicvescență
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului delicvescență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Delicvescénță substantiv feminin [Atestat: CADE / S și: delicvescențăcuedelicvescență / Plural: delicvescențățe / Etimologie: franceza déliquescence] 1 Proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente.

GRAMATICA cuvântului delicvescență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului delicvescență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul delicvescență poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul delicvescență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru delicvescență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE delicvescență?
Vezi cuvântul delicvescență desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul delicvescență?
[ de-lic-ves-cen-ță ]
Se pare că cuvântul delicvescență are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: ♦ regional; în expresie a porni într-adaos?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
la momentul potrivit; până nu este prea târziu
a-și da ifose; a căuta să ajungă pe cei sus-puși
a rămâne însărcinată
unitate muzicală alcătuită dintr-o succesiune de sunete cu un sens expresiv propriu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app