 | as |
|
| Dement [ de-ment ] VEZI SINONIME PENTRU dement PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dement în mai multe dicționareDefinițiile pentru dement din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEMENT: DEMENT adjectiv, s. 1. adjectiv, substantiv alienat, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit, (livresc și peiorativ) sonat, (popular și fam.) apucat, candriu, căpiat, deșucheat, strecheat, (învechit și regional) nerod, (regional) prost, (Transilvania, Maramures și Banat) bolînd, (Banat) pălăurat, (Olt. și Muntenia) primit, (Moldova) zăluzit, zărghit, (figurat) săltat, sărit, scrîntit, țăcănit. (O persoană dement.) 2. adjectiv demențial, nebunesc, smintit. (Un act dement.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dement: demént, dementă [Atestat: BARCIANU / Plural: dementnți, demente / Etimologie: franceza dément] 1-2 smf, a (Persoană) care suferă de alienare mentală Si: nebun. 3-4 a (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă (demență (1) sau) lipsă de rațiune Si: nebunesc. Forme diferite ale cuvantului dement: dementă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEMENT: DEMÉNT, -Ă, demenți, -te, adjectiv Care și-a pierdut mintea, alienat, nebun. Constantin, dement, îl trăsni cu tîrnăcopul drept în frunte. GALACTION, O. I 151. Omul acela era dement sau imbecil. CAMIL PETRESCU, T. III 310. Forme diferite ale cuvantului dement: dement-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEMENT: DEMÉNT dementtă (dementți, dementte) și substantival (despre oameni) Care are tulburări psihice grave; ieșit din minți; nebun; alienat. /<fr. dément, latina demens, dementntis Forme diferite ale cuvantului dement: dementtă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEMENT: DEMÉNT, -Ă, demenți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj., substantiv masculin și forme Alienat mintal, nebun. 2. Adj. De om nebun; nebunesc. – Din limba franceza dément, latina demens, -ntis. Forme diferite ale cuvantului dement: dement-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEMENT: DEMÉNT, -Ă, demenți, -te, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj., substantiv masculin și forme Alienat mintal, nebun. 2. Adj. De om nebun; nebunesc. – Din limba franceza dément, latina demens, -ntis. Forme diferite ale cuvantului dement: dement-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMENT: DEMÉNT, -Ă adjectiv 1. (adesea s.) Alienat mintal, nebun. 2. De om nebun; nebunesc. [< limba franceza dément, italiana demente, latina demens]. Forme diferite ale cuvantului dement: dement-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMENT: DEMÉNT, -Ă I. adjectiv, substantiv masculin forme alienat mintal. II. adjectiv de om nebun; demențial. (< limba franceza dément, latina demens) Forme diferite ale cuvantului dement: dement-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dement: *demént, -ă adjectiv și substantiv (latina démens, -éntis, despre mens, minte). Nebun, alienat. Forme diferite ale cuvantului dement: dement-ă morea dementcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dement: demént adjectiv masculin, substantiv masculin, plural deménți; adjectiv feminin, substantiv feminin deméntă, plural deménte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dement: demént adjectiv masculin, substantiv masculin, plural deménți; forme singular deméntă, plural deménte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEMENT' demeneáțăDemenescudemeniáțădemensiúneDEMÉNTDEMÉNȚĂDEMENȚIÁLdeménțiedemérit |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEMENT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dement dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O persoană dement. Un act dement. Demént, dementă [Atestat: BARCIANU / Plural: dementnți, demente / Etimologie: franceza dément] 1-2 smf, a Persoană care suferă de alienare mentală Si: nebun. DEMÉNT dementtă dementți, dementte și substantival despre oameni Care are tulburări psihice grave; ieșit din minți; nebun; alienat. Dément, latina demens, dementntis. |
GRAMATICA cuvântului DEMENT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dement. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEMENT poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dement? Vezi cuvântul dement desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dement?[ de-ment ] Se pare că cuvântul dement are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEMENT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Boală seacă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dement are forma: deménți
La singular substantivul dement are forma: deméntă
