eSursa - Dictionar de sinonimeas

Definiție demonstrativ


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Demonstrativ [ de-mon-stra-tiv ]
VEZI SINONIME PENTRU demonstrativ PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului demonstrativ în mai multe dicționare

Definițiile pentru demonstrativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEMONSTRATIV
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATÍV, -Ă, demonstrativi, -e, adjectiv

1. Care demonstrează sau servește la demonstrare. vezi ilustrativ. Exemplu demonstrativ. Lecție demonstrativă.
       • (termen militar) Exercițiu (teoretic) demonstrativ = exercițiu tactic în care se arată modul cel mai corect de execuție a unei teme de luptă; exercițiu model. Tragere demonstrativă = tragere la care se demonstrează puterea de pătrundere a proiectilului prin diferite obstacole pe care le poate întîlni pe traiectoria lui.

2. Care dă pe față ostentativ un sentiment, o părere, o atitudine etc. Gest demonstrativ. ▭ A plecat spre ieșire... cu un dispreț demonstrativ pentru portar. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 115.

3. (gramatică, în expresie) Pronume demonstrativ = pronume care înlocuiește un substantiv, arătînd totodată locul (în timp sau în spațiu al) obiectului respectiv față de vorbitor. Adjectiv demonstrativ = adjectiv care însoțește substantivele, determinîndu-le și indicînd depărtarea sau apropierea acestora în timp sau în spațiu.
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativ-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

demonstrativ
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru demonstrativ:
demonstratív, demonstrativă a [Atestat: VĂCĂRESCU, greacă 441/4 / V: (înv) dimdemonstrativ, demonstrativosdemonstrativ / Plural: demonstrativi, demonstrative / Etimologie: franceza démonstratif, it dimonstrativo, lat demonstrativus] 1 (Grm; îs) Pronume demonstrativ Pronume care arată locul în timp sau în spațiu al unui obiect față de vorbitor. 2 (Grm; îs) Adjectiv demonstrativ Adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect față de vorbitor. 3 Care demonstrează sau servește la o demonstrație (1-2) Si: ilustrativ. 4 (despre gesturi, manifestări ale oamenilor) Care exprimă, în mod ostentativ, un sentiment, o părere etc.
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativă
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DEMONSTRATIV
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATÍV, -Ă adjectiv

1. Care folosește pentru a demonstra; ilustrativ.
       • Pronume demonstrativ = pronume care ține locul unui substantiv, indicând și locul obiectului respectiv față de vorbitor; adjectiv demonstrativ = adjectiv care însoțește un substantiv, determinându-l și indicând depărtarea sau apropierea acestuia în timp și spațiu.

2. Care manifestă, care arată ostentativ un sentiment, o atitudine etc. [conform latina demonstrativus, limba franceza démonstratif].
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativ-Ă
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DEMONSTRATIV
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATÍV, -Ă, demonstrativi, -e, adjectiv

1. Care demonstrează sau servește la o demonstrație; ilustrativ.

2. (Despre gesturi, manifestări etc.) Care exprimă, în mod ostentativ, un sentiment, o părere etc.

3. (În sintagmele) Pronume demonstrativ = pronume care arată locul în timp sau în spațiu al unui obiect față de vorbitor. Adjectiv demonstrativ = adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect.

– Din limba franceza démonstratif, latina demonstrativus.
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativ-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEMONSTRATIV
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATÍV, -Ă, demonstrativi, -e, adjectiv

1. Care demonstrează sau servește la o demonstrație; ilustrativ.

2. (Despre gesturi, manifestări etc.) Care exprimă, în mod ostentativ, un sentiment, o părere etc.

3. (În sintagmele) Pronume demonstrativ = pronume care arată locul în timp sau în spațiu al unui obiect față de vorbitor. Adjectiv demonstrativ = adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect.

– Din limba franceza démonstratif, latina demonstrativus.
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativ-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEMONSTRATIV
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATÍV demonstrativă (demonstrativi, demonstrative)

1) Care demonstrează ceva; servind la demonstrația unor lucruri. 2): Pronume demonstrativ pronume care arată raporturi spațiale între persoana vorbitoare și obiectul sau persoana despre care este vorba. Adjectiv demonstrativ adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect.

3) Care manifestă deschis și în mod vădit o anumită atitudine sau un anumit sentiment, de regulă depreciativ. /<fr. démonstratif, latina demonstrativus
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativă
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DEMONSTRATIV
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATÍV, -Ă adjectiv

1. care demonstrează, care servește pentru a demonstra; ilustrativ.
♦ pronume demonstrativ = pronume care arată locul în timp și spațiu al obiectului față de vorbitor; adjectiv demonstrativ = adjectiv care indică depărtarea sau apropierea unui obiect; articol demonstrativ = articol adjectival.

2. care manifestă, care arată ostentativ un sentiment, o atitudine etc. (< limba franceza démonstratif, latina demonstrativus)
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativ-Ă
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

demonstrativ
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru demonstrativ:
*demonstratív, -ă adjectiv (latina demonstrativus). Care demonstrează: argument demonstrativ. Care face multe demonstrațiunĭ de amiciție orĭ de dușmănie, care nu ascunde ceĭa ce ce cugetă: persoană demonstrativă. retoric Gen demonstrativ, al căruĭ obiect e lauda saŭ reprobarea. gramatică Pronume demonstrativ, care arată, ca: acesta, acela. adverb În mod demonstrativ.
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativ-ă demonstrativ-ă curcu
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

demonstrativ
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru demonstrativ:
demonstrativ a.

1. ce servă a demonstra: probă demonstrativă;

2. care dă ușor să înțeleagă ce cugetă: caracter demonstrativ;

3. gramatică se zice de pronumele ce servă a indica cu preciziune: acest, acel;

4. gen demonstrativ, în retorică, care are de obiect elogiul sau blamul, expunerea unei teze morale sau filozofice.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DEMONSTRATIV
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATIV adjectiv

1. exemplificativ, ilustrativ. (O experiență chimică demonstrativ.)

2. (gramatică) (învechit) arătător. (Pronume demonstrativ.)

3. ostentativ, provocator. (O atitudine demonstrativ.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DEMONSTRATIV
Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru DEMONSTRATIV:
DEMONSTRATÍV, -Ă adjectiv (conform latina demonstrativus, limba franceza démonstratif): în sintagmele articol demonstrativ, adjectiv demonstrativ și pronume demonstrativ (vezi).
Forme diferite ale cuvantului demonstrativ: demonstrativ-Ă
Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici

demonstrativ
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru demonstrativ:
demonstratív adjectiv masculin, plural demonstratívi; forme singular demonstratívă, plural demonstratíve
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

demonstrativ
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru demonstrativ:
demonstratív adjectiv masculin, plural demonstratívi; forme demonstratívă, plural demonstratíve
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'DEMONSTRATIV'
DEMONSTRÁREDEMONSTRÁTDEMONSTRÁȚIEDEMONSTRAȚIÚNEDEMONSTRATÍVdemonstrativitátedemonstratórdemonstrézDEMONTÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL demonstrativ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului demonstrativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Demonstratív, demonstrativă a [Atestat: VĂCĂRESCU, greacă 441/4 / V: înv dimdemonstrativ, demonstrativosdemonstrativ / Plural: demonstrativi, demonstrative / Etimologie: franceza démonstratif, it dimonstrativo, lat demonstrativus] 1 Grm; îs Pronume demonstrativ Pronume care arată locul în timp sau în spațiu al unui obiect față de vorbitor.
2 Grm; îs Adjectiv demonstrativ Adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect față de vorbitor.
DEMONSTRATÍV demonstrativă demonstrativi, demonstrative 1 Care demonstrează ceva; servind la demonstrația unor lucruri.
2: Pronume demonstrativ pronume care arată raporturi spațiale între persoana vorbitoare și obiectul sau persoana despre care este vorba.
Adjectiv demonstrativ adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect.
O experiență chimică demonstrativ.
Pronume demonstrativ.
O atitudine demonstrativ.
O experiență chimică demonstrativ.
Pronume demonstrativ.

GRAMATICA cuvântului demonstrativ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului demonstrativ.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul demonstrativ poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul demonstrativ sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE demonstrativ?
Vezi cuvântul demonstrativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul demonstrativ?
[ de-mon-stra-tiv ]
Se pare că cuvântul demonstrativ are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL demonstrativ
Inţelegi mai uşor cuvântul demonstrativ dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
termen militar Exercițiu teoretic demonstrativ = exercițiu tactic în care se arată modul cel mai corect de execuție a unei teme de luptă; exercițiu model
Tragere demonstrativă = tragere la care se demonstrează puterea de pătrundere a proiectilului prin diferite obstacole pe care le poate întîlni pe traiectoria lui
Gramatică, în expresie Pronume demonstrativ = pronume care înlocuiește un substantiv, arătînd totodată locul în timp sau în spațiu al obiectului respectiv față de vorbitor
Adjectiv demonstrativ = adjectiv care însoțește substantivele, determinîndu-le și indicînd depărtarea sau apropierea acestora în timp sau în spațiu
Pronume demonstrativ = pronume care ține locul unui substantiv, indicând și locul obiectului respectiv față de vorbitor; adjectiv demonstrativ = adjectiv care însoțește un substantiv, determinându-l și indicând depărtarea sau apropierea acestuia în timp și spațiu
În sintagmele Pronume demonstrativ = pronume care arată locul în timp sau în spațiu al unui obiect față de vorbitor
Adjectiv demonstrativ = adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect
În sintagmele Pronume demonstrativ = pronume care arată locul în timp sau în spațiu al unui obiect față de vorbitor
Adjectiv demonstrativ = adjectiv care arată depărtarea sau apropierea unui obiect
♦ pronume demonstrativ = pronume care arată locul în timp și spațiu al obiectului față de vorbitor; adjectiv demonstrativ = adjectiv care indică depărtarea sau apropierea unui obiect; articol demonstrativ = articol adjectival

© 2021 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL demonstrativ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Pendul balistic?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
stil, bază de înflorire a rococoului, caracterizat prin fantezia contururilor răsucite și prin imitarea unor elemente naturale grote, stânci, volute vegetale etc
100 centimes
pendul de măsurare a vitezei proiectilelor
limbă romanică în sardinia
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?