 | as |
|
| Denunț [ de-nunț ] VEZI SINONIME PENTRU denunț PE ESINONIME.COM definiția cuvântului denunt în mai multe dicționareDefinițiile pentru denunt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru denunț: denúnț sn [Atestat: CAMILAR, N. I, 37 / V: (înv) denuntnciu / Plural: denunturi / Etimologie: denunța drr] 1 Informare adresată unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană Si: denunțare (1), denunțat1 (1). 2 (Înv) Comunicat dat unui guvern reacționar despre pregătirile tainice ale opoziției revoluționare sau ale detașamentelor de revoluționari. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru denunț: *2) denúnț, a -á vezi trecut (latina de-nuntiare; limba franceza dénoncer; vezi a-nunț). Declar, pîrăsc, anunț o faptă rea uneĭ autoritățĭ orĭ alt-cuĭva: a denunța un criminal. Denunț un tratat, o convențiune, declar că încetează de a maĭ fi în vigoare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENÚNȚ, denunțuri, substantiv neutru Informare adresată unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană; denunțare. – Din denunța (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENUNȚ bingăneală, bing-bang, borax, cântare, cântarea cântărilor, ciochie, ciripeală, cloncănit, melodie, păcură, pețitorie, scuipat, sifon, smoală, șopteală, trântă, trânteală. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENÚNȚ, denunțuri, substantiv neutru Informare adresată unei instanțe penale cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană; denunțare (2). – Din denunța (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENÚNȚ, denunțuri, substantiv neutru Semnalarea către o autoritate a unei infracțiuni; denunțare, delațiune. Agia a aflat totul... A fost un denunț sau așa ceva. CAMIL PETRESCU, O. II 135. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru denunț: *1) denúnț n., plural urĭ (despre a denunța, după anunț. vezi enunț). Denunțare, veste care denunță. Hîrtie care conține o denunțare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENÚNȚ denunturi n. Informare a unui organ sau a unei persoane în drept despre comiterea unei infracțiuni; pâră. /v. a denunța Forme diferite ale cuvantului denunt: denunturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENUNȚ substantiv denunțare, (livresc) delațiune, (popular) pîră, (învechit) sicofantie, (familial figurat) turnare. (denunt adresat justiției.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENÚNȚ substantiv neutru semnalarea către o autoritate a comiterii unei infracțiuni; denunțare, delațiune. (< denunța) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DENUNȚ: DENÚNȚ substantiv neutru Semnalarea către o autoritate a unei infracțiuni; denunțare. vezi delațiune. [< denunța]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru denunț: denúnț substantiv neutru, plural denúnțuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru denunț: denúnț substantiv neutru, plural denúnțuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DENUNT' denunciáredenunciațiúnedenunciátordenúnciuDENÚNȚDENUNȚÁdenunțántDENUNȚÁREdenunțát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL denunț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului denunț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 37 / V: înv denunțnciu / Plural: denunțuri / Etimologie: denunța drr] 1 Informare adresată unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană Si: denunțare 1, denunțat1 1. DENÚNȚ denunțuri n. Denunț adresat justiției. Denunț adresat justiției. |
GRAMATICA cuvântului denunț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului denunț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul denunț poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE denunț? Vezi cuvântul denunț desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul denunț?[ de-nunț ] Se pare că cuvântul denunț are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL denunț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ agresiune armată?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul denunț are forma: denúnțuri
