 | as |
|
| Dereglare [ de-re-gla-re ] VEZI SINONIME PENTRU dereglare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dereglare în mai multe dicționareDefinițiile pentru dereglare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEREGLARE: DEREGLARE s. 1. defect, defectare, defecțiune, deranjament. (dereglare în funcționarea unui aparat.) 2. (medicina) deranjament, tulburare. (dereglare organică, funcțională.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dereglare: deregláre substantiv feminin [Atestat: DEX / Plural: dereglarelắri / Etimologie: deregla] Ieșire din regimul normal, din funcționarea normală Si: dereglat1. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEREGLARE: DEREGLÁRE, dereglări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) deregla și rezultatul ei; stricare, deranjare. – vezi deregla. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEREGLARE: DEREGLÁRE, dereglări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) deregla și rezultatul ei; stricare, deranjare. – vezi deregla. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEREGLARE: DEREGLÁRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) deregla și rezultatul ei; stricare, deranjare. [< deregla]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dereglare: deregláre (-re-gla-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dereglắrii; plural dereglắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dereglare: deregláre substantiv feminin → reglare Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dereglare: Dereglare ≠ reglare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEREGLARE' DERÉGEDEREGLÁDEREGLÁJdereglántDEREGLÁREDereglatDERELÍCTderemókszDERENCEFÁL, -Ă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Dereglare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dereglare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dereglare în funcționarea unui aparat. Dereglare organică, funcțională. Dereglare în funcționarea unui aparat. Dereglare organică, funcțională. Deregláre substantiv feminin [Atestat: DEX / Plural: dereglarelắri / Etimologie: deregla] Ieșire din regimul normal, din funcționarea normală Si: dereglat1. |
GRAMATICA cuvântului Dereglare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dereglare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Dereglare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dereglare? Vezi cuvântul dereglare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dereglare?[ de-re-gla-re ] Se pare că cuvântul dereglare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Dereglare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pe gânduri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dereglare are forma: dereglắri
