eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție desertare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Deșertare [ de-șer-ta-re ]
VEZI SINONIME PENTRU deșertare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului desertare în mai multe dicționare

Definițiile pentru desertare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deșertare:
deșertáre substantiv feminin [Atestat: (a. 1644) GCR I, 112/20 / V: (reg) deșărdesertare, deșirdesertare, disărțáre, dișdesertare / Plural: desertaretắri / Etimologie: deșerta1] 1 Scoatere totală sau parțială a conținutului dintr-un recipient, sac etc. (de obicei prin răsturnare) Si: (pop) deșertat1 (1), golire. 2 (Tip) Scoatere a rândurilor culese din culegar, transportându-le pe galion. 3 Răsturnare a unui lichid sau a unor materii granulare, pulverulente dintr-un recipient, dintr-un sac etc. Si: (pop) deșertat1 (2). 4 Trecere a unui lichid sau a unor materii granulare dintr-un recipient în altul Si: (pop) deșertat1 (3). 5 Înghițire (până la ultima picătură) a conținutului lichid al unui vas Si: (pop) deșertat1 (4). 6 (Îvr) Descărcare a unei arme de foc Si: (pop) deșertat1 (5). 7 (Înv) Evacuare a unei așezări omenești. 8-9 (Înv) Deșertăciune (2, 4).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

deșertare
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru deșertare:
deșertáre, deșertări substantiv feminin Acțiunea de a (se) deșerta; golire, părăsire.
♦ (Sens biblic) Dogmă fundamentală a credinței creștine, prin care se explică întruparea Fiului lui Dumnezeu (Filip. 2, 6-7); chenoză.

– Din deșerta.

Definiție sursă: Dicționar religios

DEȘERTARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEȘERTARE:
DEȘERTÁRE, deșertări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) deșerta; golire, (învechit) evacuare a populației. (Cu pronunțare regională) A făcut atîta deșărtare a provinciilor sale. BĂLCESCU, O. I 24.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DEȘERTARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEȘERTARE:
DEȘERTÁRE, deșertări, substantiv feminin (popular) Acțiunea de a (se) deșerta; golire, deșertat1.

– vezi deșerta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DEȘERTARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEȘERTARE:
DEȘERTÁRE, deșertări, substantiv feminin (popular) Acțiunea de a (se) deșerta; golire, deșertat1.

– vezi deșerta.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DEȘERTARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEȘERTARE:
DEȘERTARE substantiv descărcare, descărcat, deșertat, golire, golit. (desertare unei roabe.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

deșertare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deșertare:
deșertáre (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat deșertắrii; plural deșertắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

deșertare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deșertare:
deșertáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat deșertării; plural deșertări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

deșertare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru deșertare:
deșertare forme acțiunea de a deșerta: golire, evacuare.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'DESERTARE'
deserializáreDESÉRTDEȘERTÁDEȘERTĂCIÚNEDEȘERTÁREDEȘERTÁTdeșertátedeșertațiúnedeșertător

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEȘERTARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deşertare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
1644 GCR I, 112/20 / V: reg deșărdeȘertare, deșirdeȘertare, disărțáre, dișdeȘertare / Plural: deȘertaretắri / Etimologie: deșerta1] 1 Scoatere totală sau parțială a conținutului dintr-un recipient, sac etc.
DeȘertare unei roabe.

GRAMATICA cuvântului DEȘERTARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deşertare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEȘERTARE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DEȘERTARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul deșertare are forma: deșertắri
VEZI PLURALUL pentru DEȘERTARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE deșertare?
Vezi cuvântul deșertare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deșertare?
[ de-șer-ta-re ]
Se pare că cuvântul deșertare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEȘERTARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Capudan substantiv masculin turcism învechit; în expresie capudan-pașa?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a face o figură caracteristică prin îndoirea corpului pe spate în semicerc, cu sprijin pe mâini și pe picioare
gemeni siamezi
comandant al flotei turcești
boală contagioasă gravă, provocată de un virus transmis prin musca țețe și manifestată prin somnolență persistentă și progresivă; boala somnului
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app