eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție desfatare


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Desfătare [ des-fă-ta-re ]
VEZI SINONIME PENTRU desfătare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului desfatare în mai multe dicționare

Definițiile pentru desfatare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESFĂTARE:
DESFĂTÁRE, desfătări, substantiv feminin Acțiunea de a se desfăta și rezultatul ei.

1. Plăcere mare, încîntare, delectare. Motivele acestei tinereți [a operei lui Bălcescu], ca și a desfătării artistice cu care o parcurgem încă, stau mai întîi în adîncimea și vigoarea simțirii ce a inspirat-o, în generozitatea și avîntul acestei simțiri. L. limba română 1953, nr. 1, 32. Oară ce desfătare vînătorească mai deplină... poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează? ODOBESCU, S. III 15.

2. Petrecere, veselie. După ce trecu fumul petrecerilor și al desfătărilor, Voinea își aduse aminte că era însurat și că nevasta lui îl aștepta în ghearele Vulturului. POPESCU, B. III 51. Să fi văzut bucurie și desfătare! Preoții le cîntară: Isaia dănțuiește, ospățul să începu, muzicele cîntau și toți erau fericiți. RETEGANUL, P.II 21.
♦ Plăcere trupească; desfrîu. Cată cu un ochi de milă la cea tinerime de rînd care... trăiește în dezmierdări și-n desfătări se îmbată. ODOBESCU, S. III 210. Casa lui era capiștea desfătărilor. NEGRUZZI, S. I 86.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



DESFĂTARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESFĂTARE:
DESFĂTARE s.

1. delectare, farmec, încîntare, plăcere, voluptate, verb reflexiv:ajă, (învechit și regional) tefericie, (învechit) încîntec, (familial) deliciu, (figurat) savoare. (Viață plină de desfatare; desfatare pe care ți-o dă o lectură bună.)

2. petrecere, veselie, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune. (Cu mare desfatare.)

3. captivare, cucerire, delectare, fascinare, fascinație, fermecare, încîntare, răpire, seducere, seducție, subjugare, verb reflexiv:ăjire. (desfatare spectatorilor.)

4. bucurie, mîngîiere, mulțumire, plăcere, satisfacție, (învechit și popular) mulțumită, (învechit) haz, mîngîietură. (Simte o mare desfatare.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

desfătare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desfătare:
desfătáre substantiv feminin [Atestat: (a. 1643) GCR I, 106/41 / V: desfatarefatáre, (îvr) dezvdesfatare, (reg) desfatarefăidádesfatare / Plural: desfataretắri / Etimologie: desfăta] 1 (Înv) Extindere. 2 (Înv) Înfrumusețare. 3 Bucurie mare Si: desfăt (3), desfătat1 (3). 4 Sentiment de profundă satisfacție (intelectuală, senzorială, estetică) pe care îl resimte cineva Si: delectare, desfăt (4), desfătat1 (4). 5 Viață îndestulată și ușoară Si: desfăt (5), desfătat1 (5). 6 Provocare a unei bucurii, a unei plăceri Si: desfăt (6), desfătat1 (6). 7 Petrecere. 8 (Pex) Desfrâu. 9 Distrare. 10 (Pex) Fermecare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

desfățare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desfățare:
desfățáre substantiv feminin [Atestat: MDA ms / V: disdesfatare, (îvr) desfataresvădesfatare / Plural: desfatarețắri / Etimologie: desfăța] 1 Scoatere a învelitorilor sau a fețelor de pe perne sau plăpumi Si: desfățat1 (1). 2 Lăsare a patului sau a așternutului fără rufărie Si: desfățat1 (2). 3 (Pan) Evitare Si: desfățat1 (3). 4 (Reg) Etalare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DESFĂTARE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DESFĂTARE:
DESFĂTÁRE substantiv verbal corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

desfătare
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru desfătare:
desfătare substantiv verbal CORUPȚIE. DECADENȚĂ. DECĂDERE. DEPRAVARE. DESFRÎNARE. DESFRÎU. DESTRĂBĂLARE. DEZMĂȚ. IMORALITATE. PERDIȚIE. PERVERSITATE. PERVERSIUNE. PERVERTIRE. PIERZANIE. PIERZARE. STRICĂCIUNE. VICIU.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DESFĂTARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESFĂTARE:
DESFĂTÁRE, desfătări, substantiv feminin Faptul de a (se) desfăta; plăcere mare; încântare, delectare; petrecere, veselie.
♦ Desfrâu.

– vezi desfăta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DESFĂTARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESFĂTARE:
DESFĂTÁRE, desfătări, substantiv feminin Faptul de a (se) desfăta; plăcere mare; încântare, delectare; petrecere, veselie.
♦ Desfrâu.

– vezi desfăta.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

desfătare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru desfătare:
desfătare forme

1. acțiunea de a desfăta;

2. plăcere mare, deliciu.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

desfătare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desfătare:
desfătáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desfătării; plural desfătări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

desfătare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desfătare:
desfătáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desfătắrii; plural desfătắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Desfățare
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Desfățare:
Desfățare ≠ înfățare
Definiție sursă: Dicționar de antonime

desfatare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desfatare:
desfatáre substantiv feminin vezi desfătare
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


CUVINTE APROPIATE DE 'DESFATARE'
DESFĂTDESFĂTÁdesfătăciosdesfătăciuneDESFĂTÁREDESFĂTÁTDESFĂTĂTÓRdesfátnicDESFĂTUÍ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL desfatare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desfatare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Viață plină de desfatare; desfatare pe care ți-o dă o lectură bună.
Cu mare desfatare.
Desfatare spectatorilor.
Simte o mare desfatare.
1643 GCR I, 106/41 / V: desfatarefatáre, îvr dezvdesfatare, reg desfatarefăidádesfatare / Plural: desfataretắri / Etimologie: desfăta] 1 Înv Extindere.
Viață plină de desfatare; desfatare pe care ți-o dă o lectură bună.
Cu mare desfatare.
Desfățáre substantiv feminin [Atestat: MDA ms / V: disdesfatare, îvr desfataresvădesfatare / Plural: desfatarețắri / Etimologie: desfăța] 1 Scoatere a învelitorilor sau a fețelor de pe perne sau plăpumi Si: desfățat1 1.



GRAMATICA cuvântului desfatare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desfatare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul desfatare poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul desfatare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul desfătare are forma: desfătări
VEZI PLURALUL pentru desfatare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE desfătare?
Vezi cuvântul desfătare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desfătare?
[ des-fă-ta-re ]
Se pare că cuvântul desfătare are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL desfatare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Flux electric?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
semn alb pe care îl au unii cai în frunte
a nu mai fi hoinar, a sta acasă
produsul dintre inducția electrică și aria suprafeței perpendiculare pe ea pe care o străbate
marfă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app