 | as |
|
| Desfiinţare [ des-fi-in-ţa-re ] VEZI SINONIME PENTRU desfiinţare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului desfiintare în mai multe dicționareDefinițiile pentru desfiintare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESFIINȚARE: DESFIINȚARE s. 1. (juridic) abrogare, anulare, infirmare, invalidare, suprimare. (desfiintare unui act normativ.) 2. (juridic) abolire, suprimare, (popular) ștergere, (învechit) abolițiune. (desfiintare monarhiei.) 3. anulare, (figurat) ridicare. (desfiintare oricăror restricții de circulație.) 4. suprimare. (desfiintare unui post.) 5. dizolvare. (desfiintare unei organizații.) 6. lichidare, stîrpire, suprimare. (desfiintare abuzurilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESFIINȚARE: DESFIINȚÁRE, desființări, substantiv feminin Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; suprimare, înlăturare. Voi luptați pentru desființarea huzurului... și boierilor nu le convine. CAMILAR, N. I 394. Se răspîndește vuiet pintre dascăli despre desființarea catiheților. CREANGĂ, A. 114. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desființare: desființáre substantiv feminin [Atestat: HELIADE, PARALELISM, I, 58/3 / P: desfiintarefi-indesfiintare / V: (înv) desfiintarețíre, disdesfiintare / Plural: desfiintarețắri / Etimologie: desființa] 1 Distrugere. 2 Omorâre. 3 Abrogare a unei legi, convenții, instituții etc. Si: desființare (3). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESFIINȚARE: DESFIINȚÁRE, desființări, substantiv feminin Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; suprimare, distrugere, nimicire, înlăturare; abrogare, anulare. – vezi desființa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESFIINȚARE: DESFIINȚÁRE, desființări, substantiv feminin Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; suprimare, distrugere, nimicire, înlăturare; abrogare, anulare. – vezi desființa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DESFIINȚARE: DESFIINȚÁRE substantiv feminin Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; distrugere, nimicire. [< desființa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desființare: desființáre substantiv feminin (silabe -fi-in-), genitiv dativ articulat desființării; plural desființări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desființare: desființáre (-fi-in-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat desființắrii; plural desființắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru desființare: desființare forme suprimare, abrogare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Desființare: Desființare ≠ înființare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESFIINTARE' DESFIGURÁTdesfiguratordesfigurézDESFIINȚÁDESFIINȚÁREDESFIINȚÁTdesființătordesființézdesființí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Desființare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desființare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Desființare unui act normativ. Desființare monarhiei. Desființare oricăror restricții de circulație. Desființare unui post. Desființare unei organizații. Desființare abuzurilor. Desființáre substantiv feminin [Atestat: HELIADE, PARALELISM, I, 58/3 / P: desființarefi-indesființare / V: înv desființarețíre, disdesființare / Plural: desființarețắri / Etimologie: desființa] 1 Distrugere. Desființare oricăror restricții de circulație. Desființare unui post. |
GRAMATICA cuvântului Desființare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desființare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Desființare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE desfiinţare? Vezi cuvântul desfiinţare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desfiinţare?[ des-fi-in-ţa-re ] Se pare că cuvântul desfiinţare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Desființare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi sau a sta, a se pune în calea cuiva sau a-i sta cuiva în cale?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul desființare are forma: desființări
