 | as |
|
| Desigilare [ de-si-gi-la-re ] VEZI SINONIME PENTRU desigilare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului desigilare în mai multe dicționareDefinițiile pentru desigilare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desigilare: desigiláre substantiv feminin [Atestat: BARIȚIU, P. A. I, 594 / Plural: desigilarelắri / Etimologie: desigila] 1 Rupere a sigiliului Si: desigilat1 (1), despecetluire. 2 Desprindere a sigiliului de pe o ușă sau o încăpere sigilată Si: desigilat1 (2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESIGILARE: DESIGILÁRE, desigilări, substantiv feminin Acțiunea de a desigila și rezultatul ei; desfacere a unui sigiliu; despecetluire. – vezi desigila. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESIGILARE: DESIGILÁRE, desigilări, substantiv feminin Acțiunea de a desigila și rezultatul ei; desfacere a unui sigiliu; despecetluire. – vezi desigila. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DESIGILARE: DESIGILÁRE substantiv feminin Acțiunea de a desigila și rezultatul ei; desfacere a unui sigiliu. [< desigila]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desigilare: desigiláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desigilắrii; plural desigilắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESIGILARE: DESIGILARE substantiv despecetluire, despecetluit. (desigilare unui colet.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desigilare: desigiláre substantiv feminin → sigilare Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESIGILARE' desiernáredesiernátdesiértDESIGILÁDESIGILÁREDESIGILÁTdesigilézDESIGNDESIGNÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL desigilare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desigilare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 594 / Plural: desigilarelắri / Etimologie: desigila] 1 Rupere a sigiliului Si: desigilat1 1, despecetluire. Desigilare unui colet. Desigilare unui colet. |
GRAMATICA cuvântului desigilare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desigilare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul desigilare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE desigilare? Vezi cuvântul desigilare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desigilare?[ de-si-gi-la-re ] Se pare că cuvântul desigilare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL desigilare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala de la bun început?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul desigilare are forma: desigilắri
