 | as |
|
| Desprăfuitor [ des-pră-fu-i-tor ] VEZI SINONIME PENTRU desprăfuitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului desprafuitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru desprafuitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desprăfuitor: desprăfuitor sn, a [Atestat: nominativ minerit I, 55 / P: desprafuitorfu-idesprafuitor / Plural: desprafuitoroare / Etimologie: desprăfui + -tor] 1-4 (Instalație) care este folosită la desprăfuire (1-2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPRĂFUITÓR: DESPRĂFUITÓR, desprăfuitoare, substantiv neutru Aparat sau instalație folosite la desprăfuire. [ pronunție: -fu-i-] – Desprăfui + sufix -tor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPRĂFUITÓR: DESPRĂFUITÓR, desprăfuitoare, substantiv neutru Aparat sau instalație folosite la desprăfuire. [ pronunție: -fu-i-] – Desprăfui + sufix -tor. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desprăfuitor: desprăfuitór substantiv neutru (silabe -fu-i-), plural desprăfuitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desprăfuitor: desprăfuitór (-fu-i-) substantiv neutru, plural desprăfuitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESPRAFUITOR' despozitúrăDESPRĂFUÍDESPRĂFUÍREdesprăfuítDESPRĂFUITÓRDÉSPREdespréciudespreciuídespreciuíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL desprăfuitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desprăfuitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Desprăfuitor sn, a [Atestat: nominativ minerit I, 55 / P: desprăfuitorfu-idesprăfuitor / Plural: desprăfuitoroare / Etimologie: desprăfui + -tor] 1-4 Instalație care este folosită la desprăfuire 1-2. |
GRAMATICA cuvântului desprăfuitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desprăfuitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul desprăfuitor poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE desprăfuitor? Vezi cuvântul desprăfuitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desprăfuitor?[ des-pră-fu-i-tor ] Se pare că cuvântul desprăfuitor are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele beție rece sau cu stupefiante?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul desprăfuitor are forma: desprăfuitoáre
