 | as |
|
| Dezarticula [ de-zar-ti-cu-la ] VEZI SINONIME PENTRU dezarticula PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dezarticula în mai multe dicționareDefinițiile pentru dezarticula din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezarticula (forma la infinitiv) A dezarticula conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezarticula: dezarticulá1 [Atestat: latina medievală / S și: (înv) desadezarticula / Etimologie: franceza désarticuler] 1 verb tranzitiv: (Med; c.i. membre sau părți ale lor) A amputa la nivelul unei articulații. 2 verb reflexiv: (despre oase) A ieși din articulație Si: a se disloca. 3 verb reflexiv: (despre un organism, un tot organic etc.) A-și pierde unitatea, coeziunea Si: a (se) dezmembra, a (se) dezagrega. 4 verb tranzitiv: A anula. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZARTICULA: DEZARTICULA verb (medicina) a (se) deplasa, a (se) disloca, a (se) luxa, a (se) scrînti, a (se) suci, (rar) a (se) răsuci, (învechit și regional) a (se) sminti, (regional) a (se) strica, (prin Transilvania) a (se) muruli, (Transilvania) a (se) pica, (prin Transilvania și Bucovina) a (se) preti, (prin vestul Muntenia) a (se) proclinti. (Și-a dezarticula osul umărului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZARTICULA: DEZARTICULÁ, dezarticulez, verb I. tranzitiv A scoate (un membru) din articulație (printr-o operație chirurgicală). ♦ reflexiv (Despre oase) A ieși din încheieturi, a se disloca; figurat (despre un organism, un tot organic) a-și pierde coeziunea, a se dezagrega. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZARTICULA: DEZARTICULÁ verb I. trecut 1. (medicină; despre membre) a face să iasă din articulație. 2. (chir.) a amputa la nivelul unei articulații. II. reflexiv 1. (despre oase) a ieși din încheieturi. 2. a-și pierde coeziunea, a se dezmembra. (< limba franceza désarticuler) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZARTICULA: DEZARTICULÁ, dezarticulez, verb I. 1. tranzitiv A amputa un membru sau o parte a lui la nivelul unei articulații. 2. reflexiv (Despre oase) A ieși din articulații; a se disloca. 3. reflexiv figurat A-și pierde coeziunea, unitatea. – Din limba franceza désarticuler. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZARTICULA: DEZARTICULÁ, dezarticulez, verb I. 1. tranzitiv A amputa un membru sau o parte a lui la nivelul unei articulații. 2. reflexiv (Despre oase) A ieși din articulații; a se disloca. 3. reflexiv figurat A-și pierde coeziunea, unitatea. – Din limba franceza désarticuler. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezarticula: dezarticula2 verb tranzitiv: [Atestat: RESMERIȚĂ, despre / S și: (înv) desadezarticula / prezentul indicativ: dezarticulaléz / Etimologie: dez- + articula] 1 (Rar; c.i. cuvinte, silabe și alte sunete ale vorbirii) A separa. 2 (Rar) A suprima articolul de la cuvinte articulate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZARTICULA: DEZARTICULÁ verb I. trecut A scoate un membru din încheietură, din articulație. ♦ reflexiv (Despre oase) A ieși din articulații; (figurat) a se sfărâma, a se spulbera, a se dezagrega. [conform limba franceza désarticuler]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezarticula: dezarticulá verb (silabe mf. dez-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu dezarticuléz, persoana a treia singular: el / ea și plural dezarticuleáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezarticula: !dezarticulá (a dezarticula) (de-zar-/dez-ar-) verb, indicativ prezent 3 dezarticuleáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEZARTICULA' dezarmoniosdezarondádezarondáredezărtátDEZARTICULÁDEZARTICULÁREDEZARTICULÁTDEZARTICULÁȚIEDEZARTICULAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEZARTICULA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dezarticula dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dezarticulá1 [Atestat: latina medievală / S și: înv desadezarticula / Etimologie: franceza désarticuler] 1 verb tranzitiv: Med; c. Și-a dezarticula osul umărului. Dezarticula2 verb tranzitiv: [Atestat: RESMERIȚĂ, despre / S și: înv desadezarticula / prezentul indicativ: dezarticulaléz / Etimologie: dez- + articula] 1 Rar; c. !dezarticulá a dezarticula de-zar-/dez-ar- verb, indicativ prezent 3 dezarticuleáză. |
GRAMATICA cuvântului DEZARTICULA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dezarticula. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEZARTICULA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezarticula? Vezi cuvântul dezarticula desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezarticula?[ de-zar-ti-cu-la ] Se pare că cuvântul dezarticula are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEZARTICULA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A simți un gol la sau în stomac?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul dezarticula se conjugă: ei ele dezarticuleáză
