 | as |
|
| Dezorienta [ de-zo-ri-en-ta ] VEZI SINONIME PENTRU dezorienta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dezorienta în mai multe dicționareDefinițiile pentru dezorienta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezorienta (forma la infinitiv) A dezorienta conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezorienta: dezorientá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: PONTBRIANT, despre / prezentul indicativ: dezorientatéz / Etimologie: franceza désorienter] 1-2 A face pe cineva să-(și) piardă sau a-(și) pierde direcția, drumul pe care îl are de urmat, ținta pe care o are de atins. 3-4 A nu-și mai da seama sau a face să nu-și mai dea seama de locul în care se află. 5-6 (Fig) A face pe cineva să(-și) piardă sau a(-și) pierde prezența de spirit, siguranța de sine Si: a (se) zăpăci. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZORIENTA: DEZORIENTÁ, dezorientez, verb I. tranzitiv 1. A face (pe cineva) să piardă simțul orientării, să nu mai recunoască drumul pe care trebuie să meargă sau căile pe care trebuie să apuce. (Poetic) Învingînd cîmpia, a cărei monotonie îl dezorientase. Oltul își creează un domeniu personal. BOGZA, C. O. 152. 2. figurat A face (pe cineva) să piardă siguranța judecății; a zăpăci, a deconcerta. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZORIENTA: DEZORIENTÁ, dezorientez, verb I. tranzitiv și reflexiv A face pe cineva să piardă sau a-și pierde simțul orientării, drumul pe care urma să meargă etc. ♦ figurat A face pe cineva să piardă sau a-și pierde cumpătul, siguranța de sine, judecata rece și clară; a (se) zăpăci. [ pronunție: -ri-en-] – Din limba franceza désorienter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZORIENTA: DEZORIENTÁ, dezorientez, verb I. tranzitiv și reflexiv A face pe cineva să piardă sau a-și pierde simțul orientării, siguranța direcției etc. ♦ figurat A face pe cineva să piardă sau a-și pierde cumpătul, siguranța de sine, judecata rece și clară; a (se) zăpăci. [ pronunție: -ri-en-] – Din limba franceza désorienter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZORIENTA: DEZORIENTÁ verb I. trecut 1. A încurca (pe cineva), a-l face să-și piardă orientarea, siguranța locului unde se află. 2. (figurat) A zăpăci, a ului, a deconcerta. [pronume -ri-en-. / conform limba franceza désorienter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZORIENTA: DEZORIENTÁ verb trecut, reflexiv 1. a face să-și piardă sau a-și pierde simțul orientării, a nu recunoaște locul unde se află. 2. (figurat) a (se) zăpăci, a (se) deruta. (< limba franceza désorienter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZORIENTA: DEZORIENTA verb a deruta, a descumpăni, a încurca, a zăpăci, (livresc) a deconcerta. (Vestea aflată l-a dezorienta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezorienta: dezorientá verb (silabe -ri-en-; mf. dez-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu dezorientéz, persoana a treia singular: el / ea și plural dezorienteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezorienta: !dezorientá (a dezorienta) (de-zo-ri-en-/dez-o-) verb, indicativ prezent 3 dezorienteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEZORIENTA' DEZORGANIZÁTDEZORGANIZÁȚIEdezorganizațiúneDEZORGANIZATÓRDEZORIENTÁdezorientalizáreDEZORIENTÁREDEZORIENTÁTdezorna |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dezorienta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dezorienta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dezorientá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: PONTBRIANT, despre / prezentul indicativ: dezorientatéz / Etimologie: franceza désorienter] 1-2 A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde direcția, drumul pe care îl are de urmat, ținta pe care o are de atins. Vestea aflată l-a dezorienta. Vestea aflată l-a dezorienta. !dezorientá a dezorienta de-zo-ri-en-/dez-o- verb, indicativ prezent 3 dezorienteáză. |
GRAMATICA cuvântului dezorienta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dezorienta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dezorienta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezorienta? Vezi cuvântul dezorienta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezorienta?[ de-zo-ri-en-ta ] Se pare că cuvântul dezorienta are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dezorienta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i umbla cuiva ceva prin gură?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul dezorienta se conjugă: ei ele dezorienteáză
