 | as |
|
| Dezvinovăţire [ dez-vi-no-vă-ţi-re ] VEZI SINONIME PENTRU dezvinovăţire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dezvinovatire în mai multe dicționareDefinițiile pentru dezvinovatire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZVINOVĂȚIRE: DEZVINOVĂȚÍRE, dezvinovățiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) dezvinovăți; justificare, disculpare. «Voiam să te ajut, tăicuță», a rostit iarăși, în chip de dezvinovățire. PAS, Z. I 201. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZVINOVĂȚIRE: DEZVINOVĂȚÍRE, dezvinovățiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) dezvinovăți; cuvinte, argumente, probe prin care cineva (se) dezvinovățește; dezvinuire, disculpare. – vezi dezvinovăți. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZVINOVĂȚIRE: DEZVINOVĂȚÍRE, dezvinovățiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) dezvinovăți; cuvinte, argumente prin care cineva (se) dezvinovățește; dezvinuire, disculpare. – vezi dezvinovăți. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZVINOVĂȚIRE: DEZVINOVĂȚIRE substantiv disculpare, justificare, scuză, (rar) dezvinuire, scuzare. (O dezvinovatire neconvingătoare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezvinovățire: dezvinovățíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat dezvinovățírii; plural dezvinovățíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezvinovățire: dezvinovățíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat dezvinovățírii; plural dezvinovățíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezvinovățire: dezvinovățíre substantiv feminin [Atestat: TDRG / Plural: dezvinovatireri / Etimologie: dezvinovăți] Disculpare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dezvinovățire: Dezvinovățire ≠ inculpare, învinovățire, învinuire Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEZVINOVATIRE' DEZVERGÁDEZVERGÁREDEZVEȘTÍDEZVINOVĂȚÍDEZVINOVĂȚÍREDezvinovățitDEZVINUÍDEZVINUÍREDEZVIRGINÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Dezvinovățire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dezvinovățire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O dezvinovățire neconvingătoare. O dezvinovățire neconvingătoare. Dezvinovățíre substantiv feminin [Atestat: TDRG / Plural: dezvinovățireri / Etimologie: dezvinovăți] Disculpare. |
GRAMATICA cuvântului Dezvinovățire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dezvinovățire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Dezvinovățire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezvinovăţire? Vezi cuvântul dezvinovăţire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezvinovăţire?[ dez-vi-no-vă-ţi-re ] Se pare că cuvântul dezvinovăţire are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Dezvinovățire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ciclizare substantiv feminin în sintagma reacție de ciclizare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dezvinovățire are forma: dezvinovățíri
