 | as |
|
| Diageneză [ di-a-ge-ne-ză ] VEZI SINONIME PENTRU diageneză PE ESINONIME.COM definiția cuvântului diageneza în mai multe dicționareDefinițiile pentru diageneza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru diageneză: diageneză, (limba engleză= diagenesis) 1. proces natural din ciclul geologic prin care un sediment mobil este litificat și se individualizează ca rocă (ex. nisipul trece în gresie). Sin. litificare; 2. totalitatea transformărilor fizico-chimice, bio-chimice și mecanice pe care le suferă sedimentele după depunere și litificare până la limita cu metamorfismul sau până în momentul alterării sau eroziunii lor. Transformările postdepoziționale suferite de sedimente: → tasarea, → cimentarea, → dizolvarea, → neomorfismul, → metasomatoza și → diferențierea diagenetică se manifestă cu intensitate diferită în funcție de natura sedimentelor și a soluțiilor interstițiale precum și de condițiile de mediu în care acestea se găsesc. În timpul despre trăsăturile mineralogice, texturale și structurale ale (depreciativ) se modifică treptat prin → sindiageneză – etapa transformărilor sincrone sedimentării în mediul subacvatic și → anadiageneză – etapa transformărilor din timpul îngropării progresive; în → epigeneză → (hipergeneză ) sunt cuprinse modificările suferite de rocile ajunse la supr. scoarței. Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diageneză: diagenéză substantiv feminin [Atestat: CANTUNIARI, L. M. / P: di-adiageneza / Plural: diagenezaze / Etimologie: franceza diagenèse] Totalitate a transformărilor chimice, mineralogice, structurale și de textură pe care le suferă sedimentele în cursul consolidării lor, după ce au pierdut legătura cu mediul în care s-au format. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIAGENEZĂ: DIAGENÉZĂ substantiv feminin Totalitatea transformărilor chimice, mineralogice, de structură etc. pe care le suferă sedimentele în cursul consolidării lor și după ce au pierdut legătura cu mediul de formare. [ pronunție: di-a-] – Din limba franceza diagenèse. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIAGENEZĂ: DIAGENÉZĂ substantiv feminin Totalitatea transformărilor chimice, mineralogice, de structură etc. pe care le suferă sedimentele în cursul consolidării lor. [ pronunție: di-a-] – Din limba franceza diagenèse. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIAGENEZĂ: DIAGENÉZĂ substantiv feminin Totalitatea transformărilor suferite de rocile sedimentare după depunerea lor sub acțiunea apelor în circulație. [< limba franceza diagenèse]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIAGENEZĂ: DIAGENÉZĂ substantiv feminin totalitatea transformărilor suferite de rocile sedimentare după depunerea lor sub acțiunea apelor în circulație. (< limba franceza diagenèse) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DIAGENEZĂ: DIAGENÉZĂ forme Totalitate a proceselor de transformare a sedimentelor în roci sedimentare. [silabe di-a-] /<fr. diagenése Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diageneză: diagenéză substantiv feminin (silabe di-a-), genitiv dativ articulat diagenézei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diageneză: diagenéză (di-a-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat diagenézei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIAGENEZA' diafragmítdiafragmítăDIAFTORÉZĂDIAGENÉTICDIAGENÉZĂDIAGEOTROPÍSMdiaglífăDIAGNÓSTICDIAGNOSTICÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL diageneză Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diageneză dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / P: di-adiageneză / Plural: diagenezăze / Etimologie: franceza diagenèse] Totalitate a transformărilor chimice, mineralogice, structurale și de textură pe care le suferă sedimentele în cursul consolidării lor, după ce au pierdut legătura cu mediul în care s-au format. |
GRAMATICA cuvântului diageneză? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diageneză. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul diageneză poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE diageneză? Vezi cuvântul diageneză desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diageneză?[ di-a-ge-ne-ză ] Se pare că cuvântul diageneză are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face ceafă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
