 | as |
|
| Dihanie [ di-ha-ni-e ] VEZI SINONIME PENTRU dihanie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dihanie în mai multe dicționareDefinițiile pentru dihanie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIHANIE: DIHÁNIE, dihănii, substantiv feminin 1. Animal sălbatic; fiară, jivină, lighioană. Acum... noi știm că dihania de lup o mănîncă pe capră. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 268. Lîngă drum bătut de sănii, Unde malul stă să cadă, Vede urme de dihănii Înstelate pe zăpadă. TOPÎRCEANU, B. 17. Lupi și alte dihănii mi-au ieșit înainte cîteodată, dar nu le-am făcut nemica. CREANGĂ, P. 119. • (Metaforic) Mă mir cum de-am putut trăi șăse luni de zile cu o dihanie înveninată ca dînsa. ALECSANDRI, T. 1017. 2. Ființă ciudată, monstruoasă; monstru, namilă. Atunci îmi văzură ochii... o dihanie ghemuită și cu totul ciudată. GALACTION, O. I 84. Din cînd în cînd, o movilă de prund... trecea pe lîngă trăsură ca o dihanie informă și misterioasă. IBRĂILEANU, A. 139. Mai merge el cît merge, și... numai iată ce vede o dihanie de om. CREANGĂ, P. 239. • figurat De vină însă e numai Grigore, fiindcă i-a permis să-și cumpere automobil, cînd în toată țara de-abia sînt două-trei duzine de descreierați cu asemenea dihănii periculoase. REBREANU, R. I 156. ♦ (Familiar) Termen de ocară dat (uneori în glumă) unei ființe. Uite-mă-s aici, dihanie, i-a rîs el bucuros. GALAN, Z. R. 32. Pleacă tu, dihanie, că nu te-a chemat nimeni. DAVIDOGLU, M. 32. Mi-am găsit beleaua cu dihania cea de cucoș. CREANGĂ, P. 66. ♦ figurat Ciudățenie, monstruozitate. (În forma de plural dihanii) [Hainele nurorilor] nu mai semăna a haine puse pe om, ci a alte dihanii. ISPIRESCU, L. 40. 3. (Învechit și popular) Ființă, vietate. Ce dihanie umblă Dimineața în patru labe, La amiază în două Și sara în trei? (Omul) SADOVEANU, P. C. 6. Cînd [cerbul fermecat] se uită la cineva, fie om sau orice dihanie a fi, pe loc rămîne moartă. CREANGĂ, P. 217. – plural și: dihanii. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DIHANIE: DIHÁNIE dihanieănii forme 1) Animal sălbatic; jigodie; jiganie; jivină; lighioană. 2) Ființă imaginară de dimensiuni mari și neproporționate; namilă; monstru. 3) popular Ființă vie; vietate. [articulat dihania; genitiv dativ dihaniei; silabe -ni-e] /<sl. dyhanije Forme diferite ale cuvantului dihanie: ănii Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIHANIE: DIHANIE substantiv bestie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune, (popular) gadină, jiganie, (regional) ciută, sălbăticie, sălbăticime, (Transilvania și Moldova) gad, (Transilvania) sălbăticitură. (În pădure trăiau multe dihanie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIHANIE: DIHÁNIE, dihănii, substantiv feminin 1. Animal sălbatic; fiară, jivină. 2. Ființă ciudată, monstruoasă; namilă, monstru. 3. Ființă, vietate. [plural și: dihanii] – Din limba slavă (veche) dyhanije „răsuflare”. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dihanie: dihánie substantiv feminin (silabe -ni-e), articulat dihánia (silabe -ni-a), genitiv dativ articulat dihánii; plural dihănii, articulat dihăniile (silabe -ni-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dihanie: dihánie (animal) (-ni-e) substantiv feminin, articulat dihánia (-ni-a), genitiv dativ articulat dihániei; plural dihắnii, articulat dihắniile (-ni-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dihanie: dihanie substantiv verbal ANIMAL. CREATURĂ. DOBITOC. FĂPTURĂ. FIINȚĂ. LIGHIOANĂ. NECUVÎNTĂTOR. VIETATE. VIEȚUITOARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DIHANIE: DIHÁNIE substantiv verbal fiară. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIHANIE' dihámdihămádihámiteDIHĂNÍDIHÁNIEdihăniéscdihănóiDIHAPLOÍDDIHIBRÍD |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DIHANIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dihanie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DIHÁNIE dihanieănii forme 1 Animal sălbatic; jigodie; jiganie; jivină; lighioană. În pădure trăiau multe dihanie. |
GRAMATICA cuvântului DIHANIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dihanie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DIHANIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dihanie? Vezi cuvântul dihanie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dihanie?[ di-ha-ni-e ] Se pare că cuvântul dihanie are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DIHANIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Chimie anorganică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul DIHANIE are forma: dihanii
