 | as |
|
| Dijmă [ dij-mă ] VEZI SINONIME PENTRU dijmă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dijma în mai multe dicționareDefinițiile pentru dijma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIJMĂ: DÍJMĂ, dijme, substantiv feminin Una dintre formele de exploatare a țărănimii muncitoare (în orînduirea feudală), care consta din cedarea către proprietarul locului luat în arendă (teren agricol, pășune, apă) a unei părți (uneori mai mult de jumătate) din produsele obținute. A fost desființată una din rămășițele feudale în economia noastră agrară, dijma. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 110. Partea cea mai rea din moșie era dată în dijmă la țărani s-o muncească, și, după ce se culegea recolta, o parte foarte mică rămînea celui care trudise pîmîntul. istorie R.P.R. 460. Slobozește gîrlele și-ți plătim dijma din pescuit. DAVIDOGLU, O. 84. Regele puse străji la poduri și drumuri și zise:... Dați-mi dijma. CARAGIALE, O. I 379. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dijmă: díjmă substantiv feminin [Atestat: PALIA (1581), 113/12 / S și: (îvr) dízmă / V: (îrg) déjdijma, déșmă, dícimă, díșmă / Plural: dijmame, (înv) dijmamuri / Etimologie: mg dézsma, vsl дижма] (Înv) 1 Dare ce reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de stăpânii feudali de la țăranii dependenți Si: zeciuială, (înv) orânduială, (îvr) dijmăritură. 2 (Îs) dijmama proprietății Cotă din suma realizată prin vânzarea peștelui ce revenea proprietarului bălții din care s-a pescuit. 3 (Îs) dijma la tarla Formă a rentei funciare ce constă în cedarea unei părți din producția obținută de pe tarlalele de pământ primite spre a fi lucrate. 4 (Îlav) În (sau cu) dijma În parte. 5 (Buc) Taxă. 6 (Buc) Camătă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru dijmă: díjmă (díjme), substantiv feminin – Dare care reprezintă a zecea parte din produse. limba slavă (veche) dižma, din. latina decima (Cihac, II, 96; Tiktin), conform limba sârbă, Hristos, limba cehă dežma, în limba maghiara dészma (după Tagliavini, Omagiu R. Ortiz, Bucarest 1929, p. 172, limba română ar proveni din în limba maghiara). – derivat dijmar, substantiv masculin (învechit, strîngător de dijmă); dijmărit, substantiv neutru (dijmă pe stupi și porci; în 1766 era generalizat la 4 parale pe bucată); dijmui, verb (a primi dijmă; a decima, a pricinui pierderi mari sau morți); dijmuitor, substantiv masculin (persoană care profită de pierderile celorlalți). Forme diferite ale cuvantului dijma: díjme Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru DIJMĂ: DÍJMĂ (< limba slavă (veche) ) substantiv feminin (în Ev. medicina în Țara Românească și în Moldova) Dare reprezentând a zecea parte din produse (în grâu, vin, miere și ceară, oi etc.), percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți. V și decimă. • despre la tarla = formă de rentă funciară, care consta în cedarea de către țăran proprietarului funciar a unei părți (1/2, 2/3, 3/5) din producția obținută de pe tarlele de pământ primite spre a fi lucrate în parte. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIJMĂ: DÍJMĂ, dijme, substantiv feminin (în Evul Mediu, în Țările Române) Dare care reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți; formă de rentă funciară feudală, care consta în cedarea de către țăran proprietarului funciar a unei părți din producția obținută de pe bucata de pământ primită de la acesta spre a fi lucrată în parte. – Din limba slavă (veche) dižma. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIJMĂ: DÍJMĂ, dijme, substantiv feminin Dare care reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți; (mai târziu) formă de rentă funciară feudală, care consta în cedarea de către țăran proprietarului funciar a unei părți din producția obținută de pe bucata de pământ primită de la acesta spre a fi lucrată. – Din limba slavă (veche) dižma. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dijmă: díjmă forme, plural e (vechea slavă dižma, limba cehă sîrb. dežma, despre vgerm. dezemo, care e latina décima, decimă; ung. dézsma). Decimă, zeciuĭală, a zecea parte din venit dată cuĭva (statuluĭ, proprietaruluĭ ș.a.). – În Mod. sud dejmă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DIJMĂ: DÍJMĂ dijmae forme (în evul mediu) Plată obligatorie, în natură, reprezentând a zecea parte din recoltă, pe care țăranii o dădeau boierilor; zeciuială; desetină. /<sl. dizma Forme diferite ale cuvantului dijma: dijmae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIJMĂ: DIJMĂ substantiv (istorie) zeciuială, (învechit) azeace, azeciuire, madea. (dijma era o dare feudală în natură.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dijmă: dijmă forme a zecea parte din venituri ca dare către stăpânire sau către biserică. [slava DIJMA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dijmă: díjmă substantiv feminin, genitiv dativ articulat díjmei; plural díjme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dijmă: díjmă substantiv feminin, genitiv dativ articulat díjmei; plural díjme Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIJMA' dijdiocátdijgeucádijghiocádijghiocátDÍJMĂdijmălidijmăluiDIJMÁRDIJMĂRESCU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dijmă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dijmă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Díjmă substantiv feminin [Atestat: PALIA 1581, 113/12 / S și: îvr dízmă / V: îrg déjdijmă, déșmă, dícimă, díșmă / Plural: dijmăme, înv dijmămuri / Etimologie: mg dézsma, vsl дижма] Înv 1 Dare ce reprezenta a zecea parte din produsele principale, percepută de stăpânii feudali de la țăranii dependenți Si: zeciuială, înv orânduială, îvr dijmăritură. 2 Îs dijmăma proprietății Cotă din suma realizată prin vânzarea peștelui ce revenea proprietarului bălții din care s-a pescuit. 3 Îs dijmă la tarla Formă a rentei funciare ce constă în cedarea unei părți din producția obținută de pe tarlalele de pământ primite spre a fi lucrate. 4 Îlav În sau cu dijmă În parte. DÍJMĂ dijmăe forme în evul mediu Plată obligatorie, în natură, reprezentând a zecea parte din recoltă, pe care țăranii o dădeau boierilor; zeciuială; desetină. Dijmă era o dare feudală în natură. Dijmă era o dare feudală în natură. |
GRAMATICA cuvântului dijmă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dijmă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dijmă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dijmă? Vezi cuvântul dijmă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dijmă?[ dij-mă ] Se pare că cuvântul dijmă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL dijmă Inţelegi mai uşor cuvântul dijmă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe despre la tarla = formă de rentă funciară, care consta în cedarea de către țăran proprietarului funciar a unei părți 1/2, 2/3, 3/5 din producția obținută de pe tarlele de pământ primite spre a fi lucrate în parte |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dijmă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: învechit a călca sau a urma, a merge pe pașii cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dijmă are forma: díjme
