 | as |
|
| Dijmuire [ dij-mu-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU dijmuire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dijmuire în mai multe dicționareDefinițiile pentru dijmuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dijmuire: dijmuíre substantiv feminin [Atestat: (a. 1794) URICARIUL IV, 47/16 / V: (înv) dicimdijmuire / Plural: dijmuireri / Etimologie: dijmui] (Înv) 1 Strângere a dijmei (1) Si: (îvr) dijmuială, dijmuit1 (1). 2 Încasare a taxei Si: (îvr) dijmuit1 (2). 3 Însușire abuzivă a unei părți din ceva Si: (îvr) dijmuit1 (3). 4 (Fig) Furat. 5 (Fig) Decimare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIJMUIRE: DIJMUÍRE, dijmuiri, substantiv feminin Acțiunea de a dijmui și rezultatul ei; dijmuială, dijmuit. – vezi dijmui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIJMUIRE: DIJMUÍRE, dijmuiri, substantiv feminin Acțiunea de a dijmui și rezultatul ei; dijmuială, dijmuit. – vezi dijmui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIJMUIRE: DIJMUIRE substantiv (istorie) dijmuială, dijmuit, (învechit) zeciuire, zeciuit. (dijmuire produselor de către boier.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dijmuire: dijmuíre (familial) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dijmuírii; plural dijmuíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dijmuire: dijmuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat dijmuírii; plural dijmuíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIJMUIRE' dijmăritúrăDIJMÁȘDIJMUÍDIJMUIÁLĂDIJMUÍREDIJMUÍTDIJMUITÓRdijocáDIJON |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DIJMUIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dijmuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1794 URICARIUL IV, 47/16 / V: înv dicimdijmuire / Plural: dijmuireri / Etimologie: dijmui] Înv 1 Strângere a dijmei 1 Si: îvr dijmuială, dijmuit1 1. Dijmuire produselor de către boier. |
GRAMATICA cuvântului DIJMUIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dijmuire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DIJMUIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dijmuire? Vezi cuvântul dijmuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dijmuire?[ dij-mu-i-re ] Se pare că cuvântul dijmuire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DIJMUIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Limbi celtice?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dijmuire are forma: dijmuíri
