eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție diseca


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Diseca [ di-se-ca ]
VEZI SINONIME PENTRU diseca PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului diseca în mai multe dicționare

Definițiile pentru diseca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a diseca
Verbul: a diseca (forma la infinitiv)
A diseca conjugat la timpul prezent:
  • eu disec
  • tu diseci
  • el ea disecă
  • noi disecăm
  • voi disecați
  • ei ele disecă
VEZI VERBUL a diseca CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISECA:
DISECÁ, diséc, verb

I. tranzitiv (anatomie) A separa în mod sistematic, prin tăiere, diferite părți ale unui organism animal sau vegetal, spre a le studia în toate amănuntele.
♦ figurat A analiza în mod minuțios, a scoate în evidență însușiri sau aspecte ascunse, necunoscute. [Spectatorii] disecară pe interpreți amănunțit, sărind însă cu toții pe Nadina și pe Brumaru. REBREANU, R. I 266.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

diseca
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diseca:
diseca verb tranzitiv: [Atestat: HELIADE, O. II, 411 / V: (înv) desdiseca / prezentul indicativ: diséc, (înv) disecaechéz, disecaeácă / Etimologie: franceza disséquer, lat dissecare] 1 (C.i. cadavre, plante, părți ale unui organism) A tăia în mod sistematic în vederea studierii structurii în toate amănuntele. 2 (Fig) A analiza ceva atent, minuțios, pentru a scoate în evidență caracteristici sau aspecte ascunse, necunoscute.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DISECA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISECA:
DISECÁ verb

I. trecut

1. A tăia, a împărți metodic părțile unui organism pentru a le studia structura sau vătămăturile cauzate de o boală.

2. (figurat) A analiza minuțios, a cerceta atent. [P.i. diséc, 3,6 -că. / < limba franceza disséquer, conform latina dissecare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DISECA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISECA:
DISECÁ, diséc, verb

I. tranzitiv A efectua o disecție.
♦ figurat A analiza ceva în mod minuțios pentru a scoate în evidență caracteristici sau aspecte ascunse, necunoscute.

– Din limba franceza disséquer, latina dissecare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DISECA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISECA:
DISECÁ, diséc, verb

I. tranzitiv A efectua o disecție.
♦ figurat A analiza ceva în mod minuțios pentru a scoate în evidență caracteristici sau aspecte ascunse, necunoscute.

– Din limba franceza disséquer, latina dissecare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DISECA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISECA:
DISECÁ verb trecut

1. a efectua o disecție.

2. (figurat) a analiza (ceva) minuțios, a cerceta atent. (< limba franceza disséquer, latina dissecare)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

diseca
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diseca:
disecá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu diséc, persoana a treia singular: el / ea și plural disécă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural diséce
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

diseca
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diseca:
disecá (a diseca) (a efectua o disecție) verb, indicativ prezent 3 disécă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DISECA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISECA:
DISECA verb (anatomie) (rar) a spinteca. (A diseca un cadavru.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DISECA'
disdedimineațăDISDIPSÍEDISEÁRĂdiseáră/deseárăDISECÁDISECÁBILDISECÁREdisecátdisecație

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DISECA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diseca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
II, 411 / V: înv desdiseca / prezentul indicativ: diséc, înv disecaechéz, disecaeácă / Etimologie: franceza disséquer, lat dissecare] 1 C.
Disecá a diseca a efectua o disecție verb, indicativ prezent 3 disécă.
A diseca un cadavru.
A diseca un cadavru.

GRAMATICA cuvântului DISECA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diseca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISECA poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul diseca se conjugă: ei ele disécă

CUM DESPART ÎN SILABE diseca?
Vezi cuvântul diseca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diseca?
[ di-se-ca ]
Se pare că cuvântul diseca are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DISECA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Calm ecuatorial?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a se afla într-o situație jalnică, a fi demn de compătimit
în cantitate suficientă pentru potolirea deplină a foamei sau a setei
zonă îngustă de o parte și de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe și ploi abundente
fără ocupație bine definită, fără rost
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app