eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție disectie


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Disecție [ di-sec-ți-e ]
VEZI SINONIME PENTRU disecție PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului disectie în mai multe dicționare

Definițiile pentru disectie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disecție:
disécție substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: (înv) disectieiune / Plural: disectieii / Etimologie: franceza dissection, lat dissectio] 1 Deschidere a unui organism, urmată de separarea și analizarea metodică a părților lui, prin mijloace chirurgicale, în scopul studierii lor anatomice sau al realizării unei operații Si: disecare (1), (înv) disecație. 2 (Îs) Sală (sau, înv, amfiteatru) de disectie Sală (amfiteatru) unde se disecă (1) cadavre (într-un spital sau într-un institut de învățământ). 3 (Îs) Masă de disectie Masă pe care se disecă (1) cadavre. 4 (Fig) Cercetare minuțioasă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DISECȚIE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISECȚIE:
DISÉCȚIE, disecții, substantiv feminin Disecare; cercetare, analiză a organelor disecate.
       • Sală sau masă de disecție = sală unde (sau masă pe care) se disecă cadavre (de obicei într-un institut de învățămînt). Lua două conturi în buzunar să le mănînce după ce ieșea din sala de disecție. CAMIL PETRESCU, T. III 54.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DISECȚIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISECȚIE:
DISÉCȚIE, disecții, substantiv feminin Deschidere a unui organism, urmată de separarea și analizarea metodică a componentelor lui, prin mijloace chirurgicale, în scopul studierii anatomice sau al realizării unei operații; disecare.

– Din limba franceza dissection, latina dissectio.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DISECȚIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DISECȚIE:
DISÉCȚIE disectiei forme Deschidere sau secționare prin mijloace chirurgicale a unui corp sau a unor părți ale lui, în scopul studierii lor anatomice sau pentru a efectua o operație. [articulat disecția; genitiv dativ disecției; silabe -ți-e] /<fr. dissection, latina dissectio
Forme diferite ale cuvantului disectie: disectiei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DISECȚIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISECȚIE:
DISÉCȚIE substantiv feminin deschidere chirurgicală a unui organism, separând diferitele lui componente pentru a le studia structura sau vătămăturile cauzate de o boală. (< limba franceza dissection, latina dissectio)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DISECȚIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISECȚIE:
DISÉCȚIE, disecții, substantiv feminin Deschidere a unui organism, urmată de separarea și analizarea metodică a componentelor lui, prin mijloace chirurgicale; disecare.

– Din limba franceza dissection, latina dissectio.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

disecție
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disecție:
disécție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat disécția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat disécției; plural disécții, articulat disécțiile (silabe -ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

disecție
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru disecție:
disécție (-ți-e) substantiv feminin, articulat disécția (-ți-a), genitiv dativ articulat disécției; plural disécții, articulat disécțiile (-ți-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DISECȚIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISECȚIE:
DISÉCȚIE substantiv feminin Disecare; cercetare a organelor disecate. [Gen. -iei. / conform limba franceza dissection, latina dissectio].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

disecție
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru disecție:
disecți(un)e forme

1. acțiunea de a diseca;

2. figurat cercetare minuțioasă.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DISECȚIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISECȚIE:
DISECȚIE substantiv (anatomie) disecare. (disectie unui organ.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DISECTIE'
disecațiedisecațiúnedisecatorDISECÉEDISÉCȚIEdisecțiúnedisectórdișeládisemíe

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DISECȚIE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului disecţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Disécție substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: înv disecȚieiune / Plural: disecȚieii / Etimologie: franceza dissection, lat dissectio] 1 Deschidere a unui organism, urmată de separarea și analizarea metodică a părților lui, prin mijloace chirurgicale, în scopul studierii lor anatomice sau al realizării unei operații Si: disecare 1, înv disecație.
2 Îs Sală sau, înv, amfiteatru de disecȚie Sală amfiteatru unde se disecă 1 cadavre într-un spital sau într-un institut de învățământ.
3 Îs Masă de disecȚie Masă pe care se disecă 1 cadavre.
DISÉCȚIE disecȚiei forme Deschidere sau secționare prin mijloace chirurgicale a unui corp sau a unor părți ale lui, în scopul studierii lor anatomice sau pentru a efectua o operație.
DisecȚie unui organ.
DisecȚie unui organ.

GRAMATICA cuvântului DISECȚIE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului disecţie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISECȚIE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DISECȚIE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul disecție are forma: disécții
VEZI PLURALUL pentru DISECȚIE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE disecție?
Vezi cuvântul disecție desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disecție?
[ di-sec-ți-e ]
Se pare că cuvântul disecție are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL DISECȚIE
Inţelegi mai uşor cuvântul disecţie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Sală sau masă de disecție = sală unde sau masă pe care se disecă cadavre de obicei într-un institut de învățămînt

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DISECȚIE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Piatră alergătoare și substantivat, forme?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a nu-i plăcea cuiva ceea ce aude
a fi la rând, a-i veni rândul
piatra de moară care se învârtește spre a măcina boabele
a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app