eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție docilitate


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Docilitate [ do-ci-li-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU docilitate PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului docilitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru docilitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOCILITATE:
DOCILITÁTE substantiv feminin Însușirea celui care se supune cu ușurință, care se lasă condus de alții. Era uimitoare docilitatea cu care ele... executau... mișcările. CAMIL PETRESCU, U. N. 98.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DOCILITATE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOCILITATE:
DOCILITATE substantiv ascultare, cumințenie, supunere, (livresc) obediență, (rar) cuminție, sumisiune, supușenie, (învechit) ascultămînt, plecăciune, subordinație. (docilitate unei persoane.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

docilitate
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru docilitate:
docilitáte substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: (înv) ducdocilitate / Plural: docilitateitắți / Etimologie: franceza docilité, lat docilitas, -atis] Supunere cu ușurință la orice, fără proteste.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

docilitate
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru docilitate:
docilitate forme dispozițiune naturală de a fi lesne condus: docilitatea e prima condițiune a progresului.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DOCILITATE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DOCILITATE:
DOCILITÁTE substantiv feminin Însușirea de a fi docil; supunere, blândețe. [conform limba franceza docilité, latina docilitas].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DOCILITATE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DOCILITATE:
DOCILITÁTE substantiv feminin Însușirea de a fi docil; supunere.

– Din limba franceza docilité, latina docilitas, -atis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DOCILITATE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DOCILITATE:
DOCILITÁTE substantiv feminin Însușirea de a fi docil; supunere.

– Din limba franceza docilité, latina docilitas, -atis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DOCILITATE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DOCILITATE:
DOCILITÁTE substantiv feminin însușirea de a fi docil. (< limba franceza docilité, latina docilitas)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DOCILITATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DOCILITATE:
DOCILITÁTE forme Caracter docil. /<fr. docilite, latina docilitas, docilitateatis
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

docilitate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru docilitate:
* docilitáte forme (latina docilitas, -átis). Calitatea de a fi docil.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

docilitate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru docilitate:
docilitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat docilității
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

docilitate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru docilitate:
docilitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat docilitắții
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'DOCILITATE'
DÓCHMIUSDociaDocicaDOCÍLDOCILITÁTEdocimásticdocimásticăDOCIMAZÍEDOCIMOLÓGIC, -Ă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DOCILITATE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului docilitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Docilitate unei persoane.
Docilitáte substantiv feminin [Atestat: NEGULICI / V: înv ducdocilitate / Plural: docilitateitắți / Etimologie: franceza docilité, lat docilitas, -atis] Supunere cu ușurință la orice, fără proteste.
Docilite, latina docilitas, docilitateatis.

GRAMATICA cuvântului DOCILITATE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului docilitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DOCILITATE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DOCILITATE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru DOCILITATE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE docilitate?
Vezi cuvântul docilitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul docilitate?
[ do-ci-li-ta-te ]
Se pare că cuvântul docilitate are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DOCILITATE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: E ger de crapă pietrele?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
masă de gaze și de cenușă vulcanică supraîncălzită c
educație aleasă
este ger foarte mare
autocamion sau camion, vagon a cărui platformă se ridică dintr-o parte pentru a descărca materialele transportate
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app