eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție doctor


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Doctor [ doc-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU doctor PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului doctor în mai multe dicționare

Definițiile pentru doctor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DÓCTOR
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DÓCTOR:
DÓCTOR, doctori, substantiv masculin

1. Persoană care posedă studii medicale superioare și are dreptul de a trata bolnavii; medic. De răniți au grijă doctorii. CAMILAR, N. I 62. Îți trebuie un doctor și o îngrijire specială. SADOVEANU, P. M. 119. Nu țineam de loc să sporesc cu unul numărul intelectualilor ce abuzau de gentilețea doctorului Nicu. M.

I. CARAGIALE, C. 131. Am dat femeii... un bilet pentru doctorul din tîrg. IBRĂILEANU, A. 179.
       • (Glumeț) Cînd ai s-ajungi doctorul [mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.

2. (De obicei urmat de determinări arătînd felul studiilor) Cel mai înalt titlu academic acordat de către o instituție de învățămînt superior. Doctor în filozofie. Doctor în chimie. ▭ Ai putea mai la urmă, să lași prea bine pe domnul doctor să plece singur în escursiunile sale științifice. HOGAȘ, M. N. 101.
       • (Familiar) Persoană pricepută, iscusită, specialistă într-o lucrare, într-un domeniu de activitate. E doctor în meseria lui.

– Variantă: (1, popular) dóftor (STANCU, despre 177, CAMIL PETRESCU, T. II 135, CREANGĂ, A. 15) substantiv masculin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



doctor
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru doctor:
dóctor substantiv masculin [Atestat: (a. 1665) IORGA, S. despre V, 88 / V: (înv) dohtdoctor, (pop) doftdoctor, (reg) doptdoctor, dostdoctor / Plural: doctori / Etimologie: franceza docteur, lat doctor, cf ger Doktor] 1 Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea și prevenirea bolilor umane și animale Si: medic. 2 Înalt titlu științiific acordat de o instituție academică sau de învățământ superior. 3 Persoană cu titlul de doctor (2). 4 (Îs) doctor honoris causa Titlu onorific acordat unei mari personalități în domeniul vieții sociale, politice, culturale, științifice. 5 (Îs) doctor al bisericii Titlu acordat celor mai mari teologi și apologeți creștini. 6 (Fam) Persoană foarte pricepută într-un domeniu Si: maestru. 7 (Zlg) Pescărel albastru (Alcedo atthis). 8 (Reg) Numele mai multor plante din familia liliacee (Aloe). modificată
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

doctor
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru doctor:
doctór (dóctori), substantiv masculin –

1. Titlu științific înalt; persoană care are acest titlu. –

2. Medic. –

3. (argotic) Specialist. Variante dohtor (secolul XVII), doftor (in limbaj vulgar sau argou / jargou). latina doctor (secolul XVII) și înainte prin intermediul limba slavă (veche) dochtorŭ.

– derivat doctoral, adjectiv (grav, solemn); doctorand, substantiv masculin (persoană care își pregătește lucrarea de doctorat); doctorat, substantiv neutru (stagiu de calificare științifică superioară); doctoreasă (variantă doftoreasă), substantiv feminin (soție de doctor; doctoriță); doctoresc, adjectiv (de doctor, medic); doctorie (variantă doftorie), substantiv feminin (medicament, leac); doctoriță, substantiv feminin (femeie medic); doftoricesc, adjectiv (învechit, medic); doftoricale, substantiv feminin plural (leacuri, doctorii), din limba neogreacă δοϰτοριϰά.
Forme diferite ale cuvantului doctor: dóctori

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

DÓCTOR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DÓCTOR:
DÓCTOR substantiv masculin

1. titlu științific conferit doctoranzilor în urma susținerii examenelor și a unei teze originale; posesor al unui asemenea titlu.
doctor docent = titlu științific care se acordă doctorilor (1) care fac dovada unei activități științifice îndelungate și valoroase; doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, din țară sau din străinătate, pentru realizări deosebite în domeniul științei, tehnicii și culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei și umanității.

2. medic.

3. (familial) persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu; maestru. (< germana Doktor, latina doctor, limba franceza docteur)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



DÓCTOR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DÓCTOR:
DÓCTOR, doctori, substantiv masculin

1. Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea sau prevenirea bolilor umane și animale; medic.

2. Titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior; persoană care are acest titlu.

3. (familial) Persoană foarte pricepută într-un domeniu.

4. (botanică, regional; în forma doftor) Arbust mediteraneean și tropical din care se extrage saburul (Aloë vera). [Variante: (1, popular) dóftor substantiv masculin]

– Din latina doctor, limba franceza docteur. conform germana Doktor.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DÓCTOR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DÓCTOR:
DÓCTOR, doctori, substantiv masculin

1. Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea sau prevenirea bolilor umane și animale; medic.

2. Titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior; persoană care are acest titlu.

3. (familial) Persoană foarte pricepută într-un domeniu.

4. (botanică, regional; în forma doftor) Arbust mediteraneean și tropical din care se extrage saburul (Aloë vera). [Variante: (1, popular) dóftor substantiv masculin]

– Din latina doctor, limba franceza docteur. conform germana Doktor.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DÓCTOR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DÓCTOR:
DÓCTOR substantiv masculin

1. Titlu științific conferit în urma unui examen special și a unei teze; posesor al unui asemenea titlu.
       • Doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, fără susținerea unei disertații.

2. Persoană care are studii medicale superioare și posedă dreptul de a practica medicina; medic.

3. (familial) Persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu; maestru. [< latina doctor, conform limba franceza docteur, germana Doktor].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

doctor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru doctor:
* dóctor și (popular) dóftor m. (limba rusă dóktor și dóhtor, germana doktor, despre latina dóctor, -óris, care vine despre docére, a învăța, a instrui. Corect limba română ar fi doctór, ca actór, corectór). Cel ce posedă cel maĭ înalt grad universitar: doctor în teologie, litere, științe, medicină, drept. Medic.

– Fem. -eásă, plural ese, nevastă de doctor saŭ posesoare a acestuĭ titlu. Fam. și -oaĭe, plural tot așa.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DÓCTOR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DÓCTOR:
DÓCTOR doctori m.

1) Persoană, cu studii superioare de specialitate, care profesează medicina; medic.

2) Grad științific superior.

3) Persoană care posedă titlul științific superior. doctor în istorie. doctor în filologie.

4) fam. Persoană care vădește cunoștințe profunde într-un domeniu de activitate. /<lat. doctor, limba franceza docteur
Forme diferite ale cuvantului doctor: doctori

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

doctor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru doctor:
doctor m.

1. cel promovat la doctorat: doctor în litere, științe, drept;

2. medic;

3. părinte al Bisericii catolice.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

doctor
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru doctor:
doctor, doctori substantiv masculin

1. (friz.) meșter care lucrează rapid.

2. persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu.

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

doctor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru doctor:
dóctor substantiv masculin, plural dóctori; abreviere dr.
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

doctor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru doctor:
dóctor substantiv masculin, plural dóctori; abreviere dr.
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DOCTOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOCTOR:
DOCTOR substantiv medic, (învechit) verb reflexiv:aci.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DOCTOR'
DocolinadocróvnicădócsieDOCTDÓCTORDOCTORÁLdoctoralitáteDOCTORÁNDdoctorándă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DOCTOR
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului doctor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Despre V, 88 / V: înv dohtdoctor, pop doftdoctor, reg doptdoctor, dostdoctor / Plural: doctori / Etimologie: franceza docteur, lat doctor, cf ger Doktor] 1 Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea și prevenirea bolilor umane și animale Si: medic.
4 Îs doctor honoris causa Titlu onorific acordat unei mari personalități în domeniul vieții sociale, politice, culturale, științifice.
5 Îs doctor al bisericii Titlu acordat celor mai mari teologi și apologeți creștini.
DÓCTOR doctori m.
Doctor în istorie.
Doctor în filologie.

GRAMATICA cuvântului DOCTOR?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului doctor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DOCTOR poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DOCTOR sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul doctor are forma: dóctori
    VEZI PLURALUL pentru DOCTOR la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE doctor?
Vezi cuvântul doctor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul doctor?
[ doc-tor ]
Se pare că cuvântul doctor are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL DOCTOR
Inţelegi mai uşor cuvântul doctor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
♦ doctor docent = titlu științific care se acordă doctorilor 1 care fac dovada unei activități științifice îndelungate și valoroase; doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, din țară sau din străinătate, pentru realizări deosebite în domeniul științei, tehnicii și culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei și umanității
Doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, fără susținerea unei disertații



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DOCTOR

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A băga ceva în sau la cap?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
număr din programul unui varieteu, al unui circ etc
grad de ofițer imediat superior locotenentului; locotenent-colonel
a ține minte un lucru
a fi sau a rămâne etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?