eSursa - Dictionar de sinonimeas

Definiție domestic


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Domestic [ do-mes-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU domestic PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului domestic în mai multe dicționare

Definițiile pentru domestic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DOMESTIC
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMÉSTIC, -Ă, domestici, -e, adjectiv

1. (Despre animale, în opoziție cu sălbatic) Care trăiește pe lîngă casă, de casă. O căprioară rătăcită între corcituri domestice. CAMIL PETRESCU, T. II 106. Manifestările zgomotoase cu care păsărimea domestică îl primi... umplură inima lui Vergea de o adevărată bucurie. MACEDONSKI, O. III 49. Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. EMINESCU, O. I 140.

2. (Despre preocupări, condiții de trai) Intim, privat, familial. Iatacul e cabinetul de lucru al lui Manolaș, un iatac subțire și sonor ca o ghitară și în care toate coardele mizeriei lui domestice răsună cu fidelitate. GALACTION, O. I 610. M-am dăruit cu totul unei cauze... care depășește orice preocupări domestice. CAMIL PETRESCU, T. I 296.
Forme diferite ale cuvantului domestic: domestic-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

domestic
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru domestic:
doméstic (doméstică), adjectiv –

1. (Despre animale) Care trăiește pe lîngă casă. –

2. Care este legat de casă. latina domesticus (secolul XIX). Este dublet neol. de la dume(t)nic, adjectiv dispărut (secolul XVII), și de la dumes(t)nic, adjectiv (domestic; blînd, liniștit; Bucovina, fertil), care pare a fi rezultat al unei încrucișări cu limba slavă (veche) domaštinŭ (Cihac, II, 105; Pușcariu 556; Candrea-Dens., 522; REW 2732).

– derivat domestici, verb (a îmblînzi), din limba franceza domestiquer; dumesnici, verb (a îmblînzi); dumes(t)nicie, substantiv feminin (blîndețe); nedumes(t)nicie, (încăpățînare; posomoreală).
Forme diferite ale cuvantului domestic: doméstică
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

domestic
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru domestic:
doméstic, domestică [Atestat: PRAV. 61 / V: domestictec, (înv) domesticstnic, duméstec, dumésdomestic, (îvr) domnédomestic, dumnédomestic / Plural: domestici, domestice / Etimologie: franceza domestique, lat domestius] 1 a (despre animale) Care trăiește pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri. 2 substantiv masculin (rar) f (Înv) Om civilizat. 3 a Care este specific vieții gospodărești. 4 a (Pex) Intim. 5 a (Pex) Privat. 6 a (despre pământ) Cultivat. 7 a (Reg; despre fân) Care crește pe lângă casă. 8 a (Reg; despre fân) De bună calitate. 9 (Înv) Obișnuit. 10 substantiv masculin (Frr) Servitor.
Forme diferite ale cuvantului domestic: domestică
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DOMESTIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMÉSTIC, -Ă, domestici, -ce, adjectiv

1. (Despre animale) Care trăiește pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri.

2. Care este legat de casă, de gospodărie, de familie, specific vieții gospodărești; prin extensie intim, privat.

– Din limba franceza domestique, latina domesticus.
Forme diferite ale cuvantului domestic: domestic-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DOMESTIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMÉSTIC, -Ă, domestici, -ce, adjectiv

1. (Despre animale) Care trăiește pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri.

2. Care este legat de casă, de gospodărie, de familie, specific vieții gospodărești; prin extensie intim, privat.

– Din limba franceza domestique, latina domesticus.
Forme diferite ale cuvantului domestic: domestic-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DOMESTIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMÉSTIC domesticcă (domesticci, domesticce)

1) (despre animale) Care trăiește pe lângă casă, s-a deprins cu omul și este folosit în avantajul acestuia.

2) rar Care se referă la casă sau la gospodărie; casnic; gospodăresc. /<fr. domestique, latina domesticus
Forme diferite ale cuvantului domestic: domesticcă
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DOMESTIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMÉSTIC, -Ă adjectiv

1. (despre animale) care trăiește pe lângă casa omului.

2. (despre ocupații, condiții de trai) de casă, familial; (referitor la un interior de apartament) intim. (< limba franceza domestique, latina domesticus)
Forme diferite ale cuvantului domestic: domestic-Ă
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DOMESTIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMESTIC adjectiv

1. (învechit) dumesnic. (Animal domestic.)

2. casnic, familial, gospodăresc. (Treburi domestic.)

3. casnic, menajer. (Aparat de uz domestic.)

4. intim, particular, personal, privat. (Relații domestic.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DOMESTIC
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMÉSTIC, -Ă adjectiv

1. (Despre animale) Care trăiește lângă casa omului; de casă.

2. (Despre ocupații, condiții de trai) De casă, familial. [conform limba franceza domestique, latina domesticus].
Forme diferite ale cuvantului domestic: domestic-Ă
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

domestic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru domestic:
* doméstic, -ă adjectiv (latina domesticus, despre domus, casă). De casă, casnic, de familie: animale domestice (saŭ de curte, de casă). Vechĭ dumesnic.
Forme diferite ale cuvantului domestic: domestic-ă
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

domestic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru domestic:
domestic a.

1. privitor la casă, la familie: vieața domestică;

2. îmblânzit, care trăiește pe lângă casele oamenilor: animale domestice.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DOMESTIC
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMESTIC, Pop Daniil, 1495 (Flor 347), < latina Domesticus, antroponim și δομέστιϰος μέγας, rang bizantin.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

domestic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru domestic:
doméstic adjectiv masculin, plural doméstici; forme singular doméstică, plural doméstice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

domestic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru domestic:
doméstic adjectiv masculin, plural doméstici; forme doméstică, plural doméstice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DOMESTIC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DOMESTIC:
DOMÉSTIC adjectiv verbal intern.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

domestic
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru domestic:
domestic adjectiv verbal INTERN.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Domestic
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Domestic:
Domestic ≠ sălbatic
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'DOMESTIC'
DOMESNICÍEdomesnicireDOMESNICÍTdoméstecDOMÉSTICDOMESTICÍDOMESTICÍREDOMESTICÍTDOMESTICITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Domestic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului domestic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Doméstic, domestică [Atestat: PRAV.
61 / V: domestictec, înv domesticstnic, duméstec, dumésdomestic, îvr domnédomestic, dumnédomestic / Plural: domestici, domestice / Etimologie: franceza domestique, lat domestius] 1 a despre animale Care trăiește pe lângă casă, fiind folosit în anumite scopuri.
DOMÉSTIC domesticcă domesticci, domesticce 1 despre animale Care trăiește pe lângă casă, s-a deprins cu omul și este folosit în avantajul acestuia.
Animal domestic.
Treburi domestic.
Aparat de uz domestic.
Relații domestic.
Animal domestic.
Aparat de uz domestic.

GRAMATICA cuvântului Domestic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului domestic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Domestic poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Domestic sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE domestic?
Vezi cuvântul domestic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul domestic?
[ do-mes-tic ]
Se pare că cuvântul domestic are trei silabe

© 2021 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Domestic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A intra în spital?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
latură a vieții sociale a societății care, împreună cu ideologia și cu științele naturii, alcătuiește conștiința socială; psihologia artei
fagure cu larve, înainte de căpăcit
a se interna
dintr-o parte; în flanc câte unul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?