eSursa - Dictionar de sinonimeas

Definiție drog


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Drog [ drog ]
VEZI SINONIME PENTRU drog PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului drog în mai multe dicționare

Definițiile pentru drog din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
drog
   
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru drog:


1) drog și drob m. (limba rusă drok, o plantă, genista tinctoria). Grozamă, mălin, un copăcel din familia salcîmuluĭ (cýtisus [albus, hirsútus, falcátus, nigricans ș.a.]). Jolteală, șoldeală, alt copăcel, din aceĭașĭ familie (genista tinctória, care sefvește la colorat în galben, și genista álbida [sagittális ș.a.]). Altă plantă cruciferă, cu florĭ micĭ galbene auriĭ (néslea paniculáta). Altă plantă cruciferă cu flori galbene, ale căreĭ foĭ daŭ un albastru maĭ frumos de cît al indiguluĭ (isatis tinctoria).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

drog
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru drog:
drog1 sn [Atestat: N. A. BOGDAN, C. M. 288 / V: (îvr) drogă substantiv feminin / Plural: droguri / Etimologie: franceza drogue] 1 Nume generic pentru substanțe de origine vegetală, animală sau sintetică, folosite în farmacie. 2 (Pex) Medicament. 3 Substanță psihotropă al cărei consum poate duce la toxicomanie Si: stupefiant. 4 (Fig) Lucru de care nu ne mai putem dispensa.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

drog
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru drog:
drog3 sn [Atestat: DEX2 / Plural: droguri / Etimologie: nct] (Bot; reg) 1 Arbust cu flori galbene solitare, care crește prin locuri pietroase (Genista albida). 2 Plantă târâtoare din familia leguminoaselor, care crește prin pășuni montane Si: drobușor1 (2) (Genista oligosperma).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DROG
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG2 substantiv Numele a două plante: a) arbust cu flori gălbui solitare, care crește prin locuri pietroase și aride (Genista albida); b) plantă târâtoare din familia leguminoaselor, care crește prin pășuni montane (Genista oligosperma).

– Et. nec.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DROG
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG2 substantiv Numele a două plante: a) arbust cu flori gălbui solitare, care crește prin locuri pietroase și aride (Genista albida); b) plantă târâtoare din familia leguminoaselor, care crește prin pășuni montane (Genista oligosperma).

– Et. nec.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DROG
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG1, droguri, substantiv neutru

1. Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant.

2. (familial) Medicament.

– Din limba franceza drogue.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DROG
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG1, droguri, substantiv neutru

1. Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant.

2. (familial) Medicament.

– Din limba franceza drogue.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DROG
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG, droguri, substantiv neutru (Mai ales la plural ) Nume generic dat substanțelor naturale sau preparate, de origine vegetală sau animală, care se întrebuințează la prepararea produselor farmaceutice.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

drog
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru drog:
drog (dróguri), substantiv neutru

– Stupefiant. în franceză drogue.

– derivat drogherie, substantiv feminin, din limba franceza droguerie; droghist, substantiv masculin, din limba franceza droguiste; droga, verb (a administra droguri).
Forme diferite ale cuvantului drog: dróguri
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

drog
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru drog:


2) *drog n., plural urĭ (în franceză drogue, despre ol. droog, germana trocken, uscat; italiana spaniolă droga). Substanță chimică, farmaceŭtică orĭ de văpsitorie.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DROG
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG substantiv neutru Substanță folosită la prepararea produselor farmaceutice.
♦ (Adesea peiorativ) Medicament. [< limba franceza drogue, conform italiana droga].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DROG
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG substantiv neutru

1. substanță toxică medicamentoasă folosită la prepararea produselor farmaceutice.

2. stupefiant. (< limba franceza drogue)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DROG
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG droguri n. mai ales la plural Substanță folosită la prepararea unor medicamente sau ca stupefiant. /<fr. drogue
Forme diferite ale cuvantului drog: droguri
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

drog
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru drog:
drog n. numele tuturor substanțelor întrebuințate de farmaciști, chimiști, boiangii (= limba franceza drogue).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

drog
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru drog:
drog2 sn [Atestat: STANCU, C. 60 / Plural: droguri / Etimologie: nct] (Reg) Vale.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DROG
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG substantiv stupefiant. (Trafic de droguri.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

drog
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru drog:
drog substantiv neutru, plural dróguri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

drog
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru drog:
drog substantiv neutru, plural dróguri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DROG
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DROG:
DROG substantiv verbal grozamă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

drog
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru drog:
drog substantiv verbal GROZAMĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

drog4
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru drog4:
drog4 sn vezi drob1
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


CUVINTE APROPIATE DE 'DROG'
drodíțădroduídroétedrófieDROGDROGÁdrogangiuDROGÁREdrogăríe

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL drog4
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului drog4 dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
288 / V: îvr drog4ă substantiv feminin / Plural: drog4uri / Etimologie: franceza drogue] 1 Nume generic pentru substanțe de origine vegetală, animală sau sintetică, folosite în farmacie.
Drog3 sn [Atestat: DEX2 / Plural: drog4uri / Etimologie: nct] Bot; reg 1 Arbust cu flori galbene solitare, care crește prin locuri pietroase Genista albida.
DROG drog4uri n.
60 / Plural: drog4uri / Etimologie: nct] Reg Vale.
Trafic de drog4uri.

GRAMATICA cuvântului drog4?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului drog4.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul drog4 poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul drog4 sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul drog are forma: dróguri
    VEZI PLURALUL pentru drog4 la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE drog?
Vezi cuvântul drog desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul drog?
[ drog ]
Se pare că cuvântul drog are o silabă

© 2021 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL drog4

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv tare sau bun de vână?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
turte subțiri și rotunde din aluat nedospit, îndulcite cu miere sau cu zahăr și presărate cu miez de nuci, tradiționale la unii creștini în ajunul crăciunului
a despre mâncare pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; prin extensie gătit fără carne și fără grăsimi animale; b despre zile sau perioade de timp în care se postește; figurat în care se rabdă de foame
puternic, viguros
ansamblu de măsuri privind stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în vederea desfășurării producției cu maximum de eficiență economică
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?