 | as |
|
| Echipolenţă [ e-chi-po-len-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU echipolenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului echipolenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru echipolenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIPOLENȚĂ: ECHIPOLÉNȚĂ substantiv feminin 1. egalitate de forțe, de puteri. 2. (logică) raport de egalitate între două propoziții sau concepte de aceeași extensie; echivalență. 3. (matematică) relație între vectori echipolenți. (< limba franceza équipollence, latina aequipollentia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru echipolență: echipolénță substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU, 390 / V: equiechipolenta, (îvr) echipolentațiu sn / Etimologie: franceza équipollence] 1 (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. 2 (Log) Raport existent între două enunțuri care sunt adevărate sau false împreună Si: echivalență. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ECHIPOLENȚĂ: ECHIPOLÉNȚĂ substantiv feminin (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. ♦ (logică) Echivalență. – Din limba franceza équipollence. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ECHIPOLENȚĂ: ECHIPOLÉNȚĂ substantiv feminin (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. ♦ (logică) Echivalență. – Din limba franceza équipollence. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIPOLENȚĂ: ECHIPOLÉNȚĂ substantiv feminin (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. ♦ (logică) Echivalență. [< limba franceza équipollence]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru echipolență: echipolénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat echipolénței Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru echipolență: echipolénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat echipolénței Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ECHIPOLENTA' ECHIPIÉRechipiérăechiplanáțieECHIPOLÉNTECHIPOLÉNȚĂechipolénțiuechipolínteechipoténțăECHIPOTENȚIÁL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL echipolență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului echipolență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Echipolénță substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU, 390 / V: equiechipolență, îvr echipolențățiu sn / Etimologie: franceza équipollence] 1 Rar Egalitate de forțe, de puteri. |
GRAMATICA cuvântului echipolență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului echipolență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul echipolență poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE echipolenţă? Vezi cuvântul echipolenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul echipolenţă?[ e-chi-po-len-ţă ] Se pare că cuvântul echipolenţă are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Obiceiul pământului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
