eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ecleziastic


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Ecleziastic [ e-cle-zi-as-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU ecleziastic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ecleziastic în mai multe dicționare

Definițiile pentru ecleziastic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ecleziastic:
ecleziástic, ecleziastică [Atestat: (a. 1828) URICARIUL, VII, 183 / V: ecleziasticesiecleziastic, ecclesiecleziastic, (îvr) ecleziasticlisiecleziastic / P: ecleziasticzi-asecleziastic / Plural: ecleziasticici, ecleziasticice / Etimologie: franceza ecclésiastique, lat ecclesiasticus] 1-2 a Privitor la biserică sau la cler Si: bisericesc, (rar) eclezial (3-4). 3-4 a Care aparține bisericii sau clerului Si: bisericesc, (rar) eclezial (1-2). 5 substantiv masculin (Înv) Cleric. 6 sn Ecleziast (1).
Forme diferite ale cuvantului ecleziastic: ecleziastică

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ECLEZIASTIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ECLEZIASTIC:
ECLEZIÁSTIC ecleziasticcă (ecleziasticci, ecleziasticce)

1) Care aparține bisericii; propriu bisericii; bisericesc.

2) Care aparține clerului; propriu clerului; clerical. [silabe e-cle-zi-as-] /<fr. ecclésiastique, latina ecclesiasticus
Forme diferite ale cuvantului ecleziastic: ecleziasticcă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ECLEZIASTIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ECLEZIASTIC:
ECLEZIÁSTIC, -Ă, ecleziastici, -e, adjectiv Privitor la biserică sau la cler, care aparține bisericii sau clerului; bisericesc. Literatură biblică și ecleziastică. ODOBESCU, S. II 73.
Forme diferite ale cuvantului ecleziastic: ecleziastic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ecleziastic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ecleziastic:
*ecleziástic, -ă adjectiv (vgr. ekklesiastikós). Bisericesc, relativ la biserică, la cler: istorie ecleziastică. S. m. O carte a Vechĭuluĭ Testament scrisă de Isus fiu luĭ Sirah.
Forme diferite ale cuvantului ecleziastic: ecleziastic-ă ecleziastic-ă curcu

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ECLEZIASTIC, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ECLEZIASTIC, -Ă:
ECLEZIASTIC, -Ă adjectiv Privitor la biserică sau la cler; bisericesc. [Variante eclesiastic, -ă adjectiv / conform limba franceza ecclésiastique, greacă ekklesiastikos < ekklesia

– biserică].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ECLEZIASTIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ECLEZIASTIC:
ECLEZIÁSTIC, -Ă, ecleziastici, -ce, adjectiv Privitor la biserică sau la cler; bisericesc. [ pronunție: -zi-as-]

– Din limba franceza ecclésiastique, latina ecclesiasticus.
Forme diferite ale cuvantului ecleziastic: ecleziastic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ECLEZIASTIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ECLEZIASTIC:
ECLEZIÁSTIC, -Ă, ecleziastici, -ce, adjectiv Privitor la biserică sau la cler; bisericesc. [ pronunție: -zi-as-]

– Din limba franceza ecclésiastique, latina ecclesiasticus.
Forme diferite ale cuvantului ecleziastic: ecleziastic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ECLEZIASTIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ECLEZIASTIC:
ECLEZIÁSTIC, -Ă adjectiv referitor la biserică, la cler; bisericesc; eclezial. (< limba franceza ecclésiastique, latina ecclesiasticus, greacă ekklesiastikos)
Forme diferite ale cuvantului ecleziastic: ecleziastic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ECLEZIASTIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ECLEZIASTIC:
ECLEZIASTIC adjectiv (termen bisericesc)

1. bisericesc, religios, spiritual, (învechit) religionar. (Dogmă ecleziastic.)

2. clerical, preoțesc, (popular) popesc. (Adunare ecleziastic.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ecleziastic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ecleziastic:
ecleziastic a. privitor la biserică sau la cler: adunarea ecleziastică. ║ m. membru al clerului, preot.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ecleziastic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ecleziastic:
ecleziástic adjectiv masculin (silabe -cle-zi-as-), plural ecleziástici; forme singular ecleziástică, plural ecleziástice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ecleziastic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ecleziastic:
ecleziástic (e-cle-zi-as-) adjectiv masculin, plural ecleziástici; forme ecleziástică, plural ecleziástice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ECLEZIASTIC'
ecleziárhicecleziarhíeEcleziarhulECLEZIÁSTECLEZIÁSTICecleziasticéșteEcleziasticulEcleziastulEcleziástul/Eclesiástul

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ECLEZIASTIC
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ecleziastic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ecleziástic, ecleziastică [Atestat: a.
1828 URICARIUL, VII, 183 / V: ecleziasticesiecleziastic, ecclesiecleziastic, îvr ecleziasticlisiecleziastic / P: ecleziasticzi-asecleziastic / Plural: ecleziasticici, ecleziasticice / Etimologie: franceza ecclésiastique, lat ecclesiasticus] 1-2 a Privitor la biserică sau la cler Si: bisericesc, rar eclezial 3-4.
ECLEZIÁSTIC ecleziasticcă ecleziasticci, ecleziasticce 1 Care aparține bisericii; propriu bisericii; bisericesc.
Dogmă ecleziastic.
Adunare ecleziastic.

GRAMATICA cuvântului ECLEZIASTIC?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ecleziastic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ECLEZIASTIC poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ECLEZIASTIC sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE ecleziastic?
Vezi cuvântul ecleziastic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ecleziastic?
[ e-cle-zi-as-tic ]
Se pare că cuvântul ecleziastic are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ECLEZIASTIC

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Compuse: mac-cornut?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
chimie minerală; chimie biologică vezi biochimie; chimie minerală vezi chimie anorganică
dezechilibru acut al unor funcții psihice, provocat de o emoție puternică; tratament de șoc
plantă erbacee păroasă cu flori roșii, având la baza fiecărei petale o pată neagră glaucium corniculatum; regional macul-ciorii
procedeu de prelucrare a unui material, bazat pe producerea unor modificări plastice în scopul obținerii de forme și dimensiuni dorite
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app