 | as |
|
| Ecou [ e-co-u ] VEZI SINONIME PENTRU ecou PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ecou în mai multe dicționareDefinițiile pentru ecou din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ECÓU: ECÓU, ecouri, substantiv neutru 1. (fizică) Fenomenul de reflectare a sunetelor pe o suprafață discontinuă. Se face mai albastru-adîncul... mai viu al stîncilor ecou. MACEDONSKI, O. I 63. ♦ Unde sonore, sunete reflectate de o suprafață de discontinuitate și ajunse într-un punct de unde pot fi percepute distinct în raport cu undele directe (primare). Văile toate răsună de metalice și asurzitoare ecouri. BOGZA, C. O. 170. Pașii, pe lespezi reci, deșteptară ecouri prelungi. SADOVEANU, 0. I 293. Un șuier lung... trezește somnul codrilor, toată valea auiește de-un ecou frumos, muzical. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. • figurat Să spună comandatura că ne facem ecoul nemulțumirilor și încurajăm răzvrătirea? PAS, Z. III 157. 2. figurat Răsunet, vîlvă produsă de un eveniment, de o problemă etc. Luptele revoluționare din Rusia (răscoalele țăranilor din Rusia conduse de Pugacev) și influența revoluției burgheze din Franța au avut ecouri în țara noastră. istorie R.P.R. 244. În toate flamurile dimineții, În toate adevărurile vieții, În tot ce e freamăt puternic și nou Răzbate, străbate mărețul ecou Al zilei mărețe, ce-n veci nu va trece: Noiembrie șapte din șaptesprezece! DEȘLIU, G. 46. Problemele discutate... au avut ecou mondial. SAHIA, U.R.S.S. 158. – Variante: (învechit) echó (ODOBESCU, S. III 36), ehó (NEGRUZZI, S. I 154) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ecou: ecóu1 sn [Atestat: ȘINCAI, învechit 68/20 / V: (înv) ecó (S și: echó) / A și: écho) sn și, rar, substantiv feminin / V: ehó (pl: rar, ehole), ihó, (îvr) ecú (S și: echu) / Plural: ecouri, (îvr) ecouoi / Etimologie: franceza écho, it eco, lat echo] 1 Repetare a unui sunet prin reflectarea undelor sonore pe un obstacol. 2 (Lpl) Unde sonore reflectate care pot fi percepute distinct în raport cu undele directe. 3 (Adesea fig) Răspuns. 4 (Adesea fig) Sunet. 5 (Adesea fig) Zgomot. 6 (Fig) Impresie pe care o produce un lucru, un fapt, un eveniment asupra cuiva Si: răsunet, vâlvă. 7 (Fig) Interes stârnit de ceva. 8-9 (Fig) Persoană care repetă spusele sau faptele cuiva. 10-11 (Îe) A se face ecoul cuiva A răspândi cuvintele sau ideile cuiva. 12 (Asr) Rubrică de ziar consacrată noutăților (mondene). modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ECÓU: ECÓU substantiv neutru 1. Reflectare a unui sunet pe o suprafață discontinuă; repetarea unui sunet prin reflectarea lui de un corp; sunetele astfel repetate. 2. (figurat) Răsunet produs de un eveniment etc. 3. (figurat) Persoană care repetă mereu ceea ce zice altcineva. [plural -uri, variantă echo și eho substantiv neutru / < latina echo, greacă echo – sunet, conform Echo – nimfă pedepsită de Hera să repete mereu ultima silabă a cuvintelor auzite]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ECÓU: ECÓU, ecouri, substantiv neutru 1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol. ♦ Unde reflectate care pot fi percepute distinct în raport cu undele directe. 2. figurat Răsunet, vâlvă produsă de un eveniment, de o problemă etc. • Expresia: A se face ecoul cuiva = a repeta, a răspândi cuvintele sau ideile cuiva. – Din limba franceza écho, latina echo. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ECÓU: ECÓU, ecouri, substantiv neutru 1. Undă reflectată de un obstacol și receptată de un observator. ♦ Undă reflectată care poate fi percepută distinct în raport cu undele directe. 2. figurat Răsunet, vâlvă produsă de un eveniment, de o problemă etc. • Expresia: A se face ecoul cuiva = a repeta, a răspândi cuvintele sau ideile cuiva. – Din limba franceza écho, latina echo. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ECÓU: ECÓU substantiv neutru 1. repetare a unui sunet datorit reflectării undelor sonore pe un obstacol. ♦ sunetul astfel repetat. ♦ ecou semnal = înregistrare optică pe ecranul unui radar. 2. (figurat) răsunet, vâlvă produsă de un eveniment etc. (< limba franceza écho, latina echo) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ecou: ecóu (ecóuri), substantiv neutru – 1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol. – 2. (figurat) Răsunet, vîlvă. – Variante eho. în franceză écho. Variante, din secolul XVIII, astăzi învechit, direct din limba neogreacă ἠχὼ. Forme diferite ale cuvantului ecou: ecóuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ECÓU: ECÓU ecouri n. 1) Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore de un obstacol. 2) figurat Efect produs de ceva asupra cuiva; răsunet; rezonanță. /<fr. écho, latina echo Forme diferite ale cuvantului ecou: ecouri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ECOU: ECOU substantiv răsunet, (popular) hăuit, sunet, (prin Transilvania și Olt.) sun, (învechit) eho. (Un ecou în munți.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ecou: ecóu2 sn [Atestat: ALR I, 821/335 / Plural: ecouoauă / Etimologie: mg ekhós (szekér)] (Reg) Coviltir. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ecou: ecóu substantiv neutru, articulat ecóul; plural ecóuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ecou: ecóu substantiv neutru, articulat ecóul; plural ecóuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ECÓU: ECÓU substantiv verbal răsunet, vâlvă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ecou: ecou substantiv verbal RĂSUNET. VÎLVĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ECOU' ECOTOMOGRAFÍEECOTÓPecotoxicologíeecoturísmECÓUECPAIÁecpaícECRÁNECRANÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ecou Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ecou dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ecóu1 sn [Atestat: ȘINCAI, învechit 68/20 / V: înv ecó S și: echó / A și: écho sn și, rar, substantiv feminin / V: ehó pl: rar, ehole, ihó, îvr ecú S și: echu / Plural: ecouri, îvr ecouoi / Etimologie: franceza écho, it eco, lat echo] 1 Repetare a unui sunet prin reflectarea undelor sonore pe un obstacol. 10-11 Îe A se face ecoul cuiva A răspândi cuvintele sau ideile cuiva. ECÓU ecouri n. Un ecou în munți. Un ecou în munți. Ecóu2 sn [Atestat: ALR I, 821/335 / Plural: ecouoauă / Etimologie: mg ekhós szekér] Reg Coviltir. |
GRAMATICA cuvântului ecou? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ecou. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ecou poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ecou? Vezi cuvântul ecou desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ecou?[ e-co-u ] Se pare că cuvântul ecou are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ecou Inţelegi mai uşor cuvântul ecou dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A se face ecoul cuiva = a repeta, a răspândi cuvintele sau ideile cuiva A se face ecoul cuiva = a repeta, a răspândi cuvintele sau ideile cuiva ♦ ecou semnal = înregistrare optică pe ecranul unui radar |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ecou |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: An jubiliar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ecou are forma: ecóuri
