eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ecuator


PROPOZIȚIIEXPRESII PLURALGRAMATICĂSILABE
Ecuator [ e-cu-a-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU ecuator PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ecuator în mai multe dicționare

Definițiile pentru ecuator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ecuator:
ecuatór sn [Atestat: IA I, 7r/12 / V: (înv) ecatóriu, ecaecuator, ecfaecuator, ecfatóriu, ecuatorriu, ecvaecuator, (îvr) ecfatóre, equecuator / A și: (înv) ecuátor / Plural: (rar) ecuatoroáre, (îvr) ecuatori / Etimologie: franceza équateur, lat aequator] 1 (Ggf) Cerc imaginar pe suprafața Pământului, rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, împărțindu-l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre. 2 (Pex) Zonă ecuatorială (4). 3 (Îs) ecuator ceresc Cerc mare al sferei cerești, situat într-un plan perpendicular pe linia polilor Pământului. 4 (Pan) Cerc imaginar pe suprafața unui astru, perpendicular pe axul de rotație al astrului, care îl împarte în două emisfere. 5 Cerc mare al unei sfere obținut prin intersecția acesteia cu un plan perpendicular pe o axă a sferei, considerată ca axă a polilor. 6 (Fiz; îs) ecuator magnetic Linie neregulată de pe glob care unește locurile unde înclinația acului magnetic este nulă. modificată
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ECUATÓR
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ECUATÓR:
ECUATÓR (< limba franceza , latina m.) substantiv masculin Ecuator terestru = linie imaginară pe suprafața Pământului, rezultată din intersecția cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor. Reprezintă cercul de referință al latitudinii geografice, împărțind globul terestru în două emisfere: nordică (boreală) și sudică (australă). Lungimea e.t. este de 40075,7 km.
       • Ecuator termic = linie sinuoasă care unește punctele de pe glob cu cea mai mare temperatură medie anuală și care nu coincide peste tot cu ecuator terestru. În general, este situat la c. 10° latina N, trecând prin deșerturile Sahara și Thar, California ș.a.
       • Ecuator ceresc = cerc de pe sfera cerească obținut prin intersecția acesteia cu planul ecuator terestru.
       • Ecuator magnetic = linie imaginară sinuoasă care unește punctele de pe globul terestru cu înclinația magnetică zero, situată în vecinătatea ecuator terestru.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

ECUATÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ECUATÓR:
ECUATÓR substantiv neutru Cercul mare după care suprafața unei sfere este intersectată de planul care trece prin centrul sferei și este perpendicular pe axa polilor ei.
♦ (geografie) Cerc imaginar (determinat de un plan situat la egală depărtare de cei doi poli ai pămîntului și perpendicular pe axa lor) reprezentînd cel mai mare cerc paralel și împărțind pămîntul în două emisfere.
♦ Zonă care se întinde pînă la cîteva grade latitudine nord și sud de acest cerc; zonă ecuatorială. La ecuator plouă în fiecare zi.
♦ (astronomie; în expresie) Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești, perpendicular pe linia polilor pămîntului și în al cărui plan se găsește ecuatorul pămîntesc.

– Pronunțat: -cu-a-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ECUATÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ECUATÓR:
ECUATÓR substantiv neutru

1. (geografie) Cerc imaginar pe suprafața Pământului, rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, împărțindu-l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre; prin extensie zona care se întinde până la câteva grade latitudine nordică și sudică de acest cerc; zonă ecuatorială.

2. Cercul mare al unei sfere, obținut prin intersecția acesteia cu un plan perpendicular pe o axă a sferei.
       • Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești, situat într-un plan perpendicular pe linia polilor Pământului. [ pronunție: -cu-a-]

– Din limba franceza équateur, latina aequator.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ECUATÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ECUATÓR:
ECUATÓR substantiv neutru

1. (geografie) Linie imaginară rezultată din intersecția suprafeței Pământului cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, împărțind globul terestru în două emisfere.

2. Cercul mare al unei sfere, obținut prin intersecția acesteia cu un plan perpendicular pe o axă a sferei.
       • Ecuator ceresc = cerc de pe sfera cerească, obținut prin intersecția acesteia cu planul ecuatorial terestru. [ pronunție: -cu-a-]

– Din limba franceza équateur, latina aequator.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ECUATÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ECUATÓR:
ECUATÓR substantiv neutru

1. Cerc imaginar al cărui plan este perpendicular pe axa polilor tereștri și ale cărui puncte sunt egal depărtate de aceștia.
       • Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul pământesc.

2. Cercul mare rezultat din intersectarea planului ecuatorului terestru cu sfera cerească. [pronume -cu-a-, scris și equator, plural (rar) -oare, variantă ecvator substantiv neutru / < limba franceza équateur, italiana equatore, conform latina aequare

– a face să fie egal].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ECUATÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ECUATÓR:
ECUATÓR substantiv neutru

1. cerc mare, imaginar, pe suprafața Pământului, al cărui plan este perpendicular pe axa polilor și ale cărui puncte sunt egal depărtate de aceștia.
ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul terestru.

2. (matematică) unul dintre cercurile mari ale unei sfere.

3. linie imaginară care înconjură echidistant de poli o formație anatomică mai mult sau mai puțin sferică. (< limba franceza équateur, latina aequator)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ECUATÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ECUATÓR:
ECUATÓR n. Cerc imaginar pe suprafața Pământului care împarte globul pământesc în două emisfere, nordică și sudică. [silabe e-cu-a-tor] /<fr. équateur, latina equator
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ecuator
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ecuator:
ecuatór substantiv neutru (silabe -cu-a-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ecuator
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ecuator:
ecuatór (-cu-a-) substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ECUATOR'
ecuárECUÁȚIEecuaționálECUAȚIÚNEECUATÓRECUATORÍÁLecuatóriuECUÉSTRU, -Ăecuilaturál

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ecuator
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ecuator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ecuatór sn [Atestat: IA I, 7r/12 / V: înv ecatóriu, ecaecuator, ecfaecuator, ecfatóriu, ecuatorriu, ecvaecuator, îvr ecfatóre, equecuator / A și: înv ecuátor / Plural: rar ecuatoroáre, îvr ecuatori / Etimologie: franceza équateur, lat aequator] 1 Ggf Cerc imaginar pe suprafața Pământului, rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, împărțindu-l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre.
3 Îs ecuator ceresc Cerc mare al sferei cerești, situat într-un plan perpendicular pe linia polilor Pământului.
6 Fiz; îs ecuator magnetic Linie neregulată de pe glob care unește locurile unde înclinația acului magnetic este nulă.

GRAMATICA cuvântului ecuator?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ecuator.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ecuator poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ecuator sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
VEZI PLURALUL pentru ecuator la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ecuator?
Vezi cuvântul ecuator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ecuator?
[ e-cu-a-tor ]
Se pare că cuvântul ecuator are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL ecuator
Inţelegi mai uşor cuvântul ecuator dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Terestru = linie imaginară pe suprafața Pământului, rezultată din intersecția cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor
Termic = linie sinuoasă care unește punctele de pe glob cu cea mai mare temperatură medie anuală și care nu coincide peste tot cu e
Ceresc = cerc de pe sfera cerească obținut prin intersecția acesteia cu planul e
Magnetic = linie imaginară sinuoasă care unește punctele de pe globul terestru cu înclinația magnetică zero, situată în vecinătatea e
♦ astronomie; în expresie Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești, perpendicular pe linia polilor pămîntului și în al cărui plan se găsește ecuatorul pămîntesc
Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești, situat într-un plan perpendicular pe linia polilor Pământului
Ecuator ceresc = cerc de pe sfera cerească, obținut prin intersecția acesteia cu planul ecuatorial terestru
Ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul pământesc
♦ ecuator ceresc = cercul mare al sferei cerești în al cărui plan se află ecuatorul terestru

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Benga substantiv familial; în expresie a-l lua benga pe cineva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi slujbaș la stat
a fi bolnav; familial a fi nebun
a-l lua dracul, a o păți; a muri
nicidecum, deloc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app