 | as |
|
| Editorial [ e-di-to-ri-al ] VEZI SINONIME PENTRU editorial PE ESINONIME.COM definiția cuvântului editorial în mai multe dicționareDefinițiile pentru editorial din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EDITORIAL: EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adjectiv 1. Care e în legătură cu editarea publicațiilor, de editură, al unei edituri. Avîntul vertiginos al producției noastre editoriale în domeniul științei și tehnicii – expresie a capacității de creație a oamenilor noștri de știință, a geniului creator al poporului nostru – este strîns legat de cunoașterea și aplicarea cuceririlor științei sovietice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 1/6. 2. (Despre articole din presă) Care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală. • (Substantivat) Editorialul revistei «Lupta de clasă». – Pronunțat: -ri-al. Forme diferite ale cuvantului editorial: editorial-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru editorial: editoriál, editorială [Atestat: CADE / P: editorialri-al / Plural: editoriali, editoriale și (rar) editorialuri / Etimologie: franceza éditorial] 1-2 a Care aparține editurii sau editării. 3-4 a Privitor la editură sau la editare. 5-6 sn, a (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă importantă actuală. Forme diferite ale cuvantului editorial: editorială Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EDITORIAL: EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. substantiv neutru adjectiv (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală importantă. [ pronunție: -ri-al] – Din limba franceza éditorial. Forme diferite ale cuvantului editorial: editorial-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EDITORIAL: EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. substantiv neutru, adjectiv (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă actuală importantă. [ pronunție: -ri-al] – Din limba franceza éditorial. Forme diferite ale cuvantului editorial: editorial-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EDITORIAL: EDITORIÁL, -Ă adjectiv Referitor la editarea cărților, a revistelor etc.; de editură. // substantiv neutru Articol în care se arată părerea redacției unei publicații într-o anumită problemă. [pronume -ri-al. / conform limba franceza éditorial, italiana editoriale, limba engleză editorial]. Forme diferite ale cuvantului editorial: editorial-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EDITORIAL: EDITORIÁL, - I. adjectiv referitor la edituri sau editări. II. substantiv neutru articol de fond care exprimă punctul de vedere al unei publicații sau al unui post de emisiune într-o anumită problemă. (< limba franceza éditorial) Forme diferite ale cuvantului editorial: editorial- Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EDITORIAL: EDITORIÁL2 editoriale n. Articol de ziar sau de revistă care exprimă punctul de vedere oficial al redacției într-o problemă actuală și importantă; articol de fond. [silabe e-di-to-ri-al] /<fr. éditorial Forme diferite ale cuvantului editorial: editoriale Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EDITORIAL: EDITORIÁL1 editorială (editoriali, editoriale) 1) Care ține de editură; propriu editurii. 2) Care ține de editare; propriu editării. Cheltuieli editoriale. [silabe e-di-to-ri-al] /<fr. éditorial Forme diferite ale cuvantului editorial: editorială editoriali editoriale Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru editorial: *editoriál, -ă adjectiv (despre editor). Care emană de la direcțiunea unuĭ ziar saŭ uneĭ reviste: notă editorială. substantiv neutru, plural e saŭ urĭ. Articul editorial. Forme diferite ale cuvantului editorial: editorial-ă editorial-ă curcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru editorial: editoriál adjectiv masculin (silabe -ri-al), plural editoriáli; forme singular editoriálă, plural editoriále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru editorial: editoriál1 (-ri-al) adjectiv masculin, plural editoriáli; forme editoriálă, plural editoriále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru editorial: editoriál substantiv neutru (silabe -ri-al), plural editoriále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru editorial: editoriál2 (-ri-al) substantiv neutru, plural editoriále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EDITORIAL' EDIȚIÚNEeditoáreeditologíeEDITÓREDITORIÁLeditorialísteditorialístăEDITÚRĂeditúră-pirát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL EDITORIAL Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului editorial dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Editoriál, editorială [Atestat: CADE / P: editorialri-al / Plural: editoriali, editoriale și rar editorialuri / Etimologie: franceza éditorial] 1-2 a Care aparține editurii sau editării. EDITORIÁL2 editoriale n. EDITORIÁL1 editorială editoriali, editoriale 1 Care ține de editură; propriu editurii. Cheltuieli editoriale. |
GRAMATICA cuvântului EDITORIAL? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului editorial. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul EDITORIAL poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE editorial? Vezi cuvântul editorial desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul editorial?[ e-di-to-ri-al ] Se pare că cuvântul editorial are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL EDITORIAL |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i scoate cuiva peri albi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul editorial are forma: editoriále
