 | as |
|
| Efectiv [ e-fec-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU efectiv PE ESINONIME.COM definiția cuvântului efectiv în mai multe dicționareDefinițiile pentru efectiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru efectiv: efectív, efectivă [Atestat: NEGULICI / Plural: efectivi, efective / Etimologie: franceza effectif, lat effectivus] 1 a Care există în realitate Si: real, concret, adevărat. 2 a Care produce un efect (1) Si: real vezi eficace. 3 a (Grm; rar; despre cuvinte) Care indică sfârșitul acțiunii. 4 sn Număr real al indivizilor care fac parte dintr-o unitate sau dintr-o formațiune militară. 5 sn (Lpl) Unități sau formațiuni militare. 6 sn Număr al persoanelor care fac parte dintr-o colectivitate organizată. Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectivă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV2, -Ă, efectivi, -e, adjectiv Real, adevărat, în fapt. Nici o țară capitalistă n-ar fi putut să acorde țării noastre sau altei țări de democrație populară un ajutor atît de efectiv și tehnicește calificat ca acela pe care ni-l acordă Uniunea Sovietică. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2813. • (Adverbial) Numai în timp de pace se poate construi efectiv. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 3/6. Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV1, efective, substantiv neutru Numărul indivizilor care fac parte dintr-o colectivitate (în special dintr-o unitate militară). Compania a pierdut mai mult de jumătate din efectiv. CAMIL PETRESCU, U. N. 312. În fața armatei turcești de peste Dunăre, romînii puneau două corpuri de armată cu un efectiv de 50000 de oameni și 180 de tunuri. despre ZAMFIRESCU, R. 53. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTIV adjectiv, adverb, s. 1. adjectiv adevărat, real. (Plecarea lui efectiv din oraș a avut loc a doua zi.) 2. adverb realmente. (Este efectiv plictisit.) 3. adjectiv incontestabil, indiscutabil, real. (A adus servicii efectiv.) 4. adjectiv eficace, eficient, pozitiv. (Tratamentul a dat rezultate efectiv.) 5. substantiv disponibil, (învechit) putere. (A strîns tot efectiv său de oaste.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV, -Ă, efectivi, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. (Adesea adverbial) Real2, adevărat. 2. substantiv neutru Numărul indivizilor care fac parte dintr-o colectivitate, mai ales dintr-o unitate sau formație militară. – Din limba franceza effectif, latina effectivus. Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV, -Ă, efectivi, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. (Adesea adverbial) Real2, adevărat. 2. substantiv neutru Numărul de persoane care fac parte dintr-o colectivitate, mai ales dintr-o unitate sau formație militară. – Din limba franceza effectif, latina effectivus. Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectiv-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV, -Ă adjectiv Care are efect; real, adevărat. // substantiv neutru Numărul real al indivizilor care alcătuiesc o unitate militară, o colectivitate organizată etc. // adverb Adevărat, real, de fapt. [conform limba franceza effectif, effectivement]. Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectiv-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV, -Ă I. adjectiv care are efect; real, adevărat. II. substantiv neutru număr de indivizi care alcătuiesc o colectivitate. III. adverb adevărat, real, de fapt. (< limba franceza effectif, latina effectivus) Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectiv-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV2 efective n. Număr reglementar de oameni care constituie o colectivitate, mai ales, o unitate militară. /<fr. effectif, latina effectivus Forme diferite ale cuvantului efectiv: efective Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru efectiv: efectiv a. 1. care produce efect; 2. care există de fapt, pozitiv. ║ n. numărul real al soldaților unei trupe: efectivul armatei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EFECTIV: EFECTÍV1 efectivă (efectivi, efective) Care are un anumit efect; care se încununează cu rezultate reale. /<fr. effectif, latina effectivus Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectivă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru efectiv: *efectív, -ă adjectiv (latina effectivus). Real, pozitiv. substantiv neutru Număr real: efectivu armateĭ. adverb În mod efectiv. Forme diferite ale cuvantului efectiv: efectiv-ă efectiv-ă curcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru efectiv: efectív adjectiv masculin, plural efectívi; forme singular efectívă, plural efectíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru efectiv: efectív1 adjectiv masculin, plural efectívi; forme efectívă, plural efectíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Efectiv: Efectiv ≠ inefectiv, neefectiv Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru efectiv: efectív substantiv neutru, plural efectíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru efectiv: efectív2 substantiv neutru, plural efectíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EFECTIV' efecefecațieEfectEFÉCTICEFECTÍVefectivísmefectivitáteefectivizáreEFECTÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL efectiv Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului efectiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Efectív, efectivă [Atestat: NEGULICI / Plural: efectivi, efective / Etimologie: franceza effectif, lat effectivus] 1 a Care există în realitate Si: real, concret, adevărat. Plecarea lui efectiv din oraș a avut loc a doua zi. Este efectiv plictisit. A adus servicii efectiv. Tratamentul a dat rezultate efectiv. A strîns tot efectiv său de oaste. Plecarea lui efectiv din oraș a avut loc a doua zi. A adus servicii efectiv. A strâns tot efectivul său de oaste. EFECTÍV2 efective n. EFECTÍV1 efectivă efectivi, efective Care are un anumit efect; care se încununează cu rezultate reale. |
GRAMATICA cuvântului efectiv? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului efectiv. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul efectiv poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE efectiv? Vezi cuvântul efectiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul efectiv?[ e-fec-tiv ] Se pare că cuvântul efectiv are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL efectiv |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Substantivat a lua pe cineva sau a o lua cu binișorul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul efectiv are forma: efectíve
