eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție emanare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Emanare [ e-ma-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU emanare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului emanare în mai multe dicționare

Definițiile pentru emanare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru emanare:
emanare substantiv feminin [Atestat: BARIȚIU, P. A. III, 55 / Plural: emanarenări / Etimologie: emana] 1 Provenire a hotărârilor, actelor, documentelor, legilor etc Si: emanat1 (1). 2 (Înv) Izvorâre. 3 Degajare a mirosurilor, gazelor, căldurii etc Si: emanat1 (3). 4 Răspândire a mirosurilor, gazelor, căldurii etc. în mediul înconjurător Si: emanat1 (4). 5 Emitere (2).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



EMANARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EMANARE:
EMANARE s.

1. degajare, emanație, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, răspîndire, (învechit) răsfugare. (emanare de gaze de la sobă.)

2. degajare, dezvoltare, emanație, producere, radiere. (emanare de căldură.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

EMANARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EMANARE:
EMANÁRE, emanări, substantiv feminin Acțiunea de a emana și rezultatul ei.

– vezi emana.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

EMANARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EMANARE:
EMANÁRE, emanări, substantiv feminin Acțiunea de a emana și rezultatul ei.

– vezi emana.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



EMANARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EMANARE:
EMANÁRE, emanări, substantiv feminin Acțiunea de a emana (1). Emanarea unor gaze.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

emanare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru emanare:
emanáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat emanării; plural emanări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

emanare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru emanare:
emanáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat emanắrii; plural emanắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'EMANARE'
emalumentemánEMANÁemănăciuneEMANÁREEMANÁTEMANÁȚIEEMANAȚIONÍSMEMANATÍSM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL EMANARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului emanare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
III, 55 / Plural: emanarenări / Etimologie: emana] 1 Provenire a hotărârilor, actelor, documentelor, legilor etc Si: emanat1 1.
Emanare de gaze de la sobă.
Emanare de căldură.



GRAMATICA cuvântului EMANARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului emanare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul EMANARE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul EMANARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul emanare are forma: emanări
VEZI PLURALUL pentru EMANARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE emanare?
Vezi cuvântul emanare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul emanare?
[ e-ma-na-re ]
Se pare că cuvântul emanare are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL EMANARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și reveni în fire sau în sine?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
întrerupere a continuității; separare a părților care mai înainte erau legate între ele sau continue
fistulă în comunicarea cu intestinul, care permite trecerea materiilor fecale
a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc
a fi foarte îndrăgostit de cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app